Klaus Iohannis respinge legea privind Ziua Tratatului de la Trianon!
Articol de Andra Radu, 5 iunie 2020, 13:41
Presedintele României a sesizat CCR privind neconstituționalitatea Legii pentru declararea zilei de 4 iunie drept Ziua Tratatului de la Trianon.
În data de 19 mai 2020, Parlamentul a transmis preşedintelui, în vederea promulgării, Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon.
În textul sesizării către Curtea Constituţională, şeful statului arată că legea contravine atât prevederilor constituţionale referitoare la respectarea principiului separaţiei puterilor în stat şi la stabilitatea raporturilor juridice, cât şi legate de calitatea legii.
Președintele României declară că „dispoziţiile conţinute şi, în mod special, cele care ar trebui să constituie obiectul de reglementare au un caracter pur declarativ, deoarece acestea nu sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relaţii sociale şi de specificul acestuia, ci sunt, mai degrabă, generate de dorinţa de a prestabili, fără echivoc şi într-un singur caz, declararea zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon. Or, legat de esenţa unei legi, ca act juridic al Parlamentului, este însuşi caracterul normativ al acesteia, iar nu unul eminamente declarativ, lipsit de efecte juridice”.
Potrivit sesizării, „scopul legii criticate nu este unul individualizat, precis determinat, întrucât nu rezultă cu claritate care este interesul social general vizat”.
Şeful statului contestă, de asemenea, şi articolul care prevede includerea în programele Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune a unor emisiuni sau aspecte de la manifestări.
Klaus Iohannis face referire, în textul sesizării, şi la motivele iniţierii acestei legi.
„Din analiza motivelor care au stat la baza elaborării propunerii legislative, precum şi a reglementărilor instituite prin art. 2 al legii supuse controlului de constituţionalitate reiese că scopul legii este acela de a scoate în evidenţă importanţa respectivului Tratat prin organizarea unor manifestări cultural-educative şi ştiinţifice.
Considerăm că, în acest mod, scopul reglementării, imprecis determinat, riscă să rămână neatins întrucât organizarea respectivelor manifestări poate fi de natură să dea naştere unor evenimente contrare celor urmărite de legiuitor. Or, prin aceasta, apreciem că norma este precar construită, realizată într-o manieră neclară şi imprevizibilă”, apreciază şeful statului.
