Alexandru Burghiu (Termoenergetica): În patru ani, am reabilitat 247 de km de rețea primară și secundară!
Articol de Mircea Apostolescu, 19 iunie 2020, 14:30
Bani europeni pentru rețeaua de termoficare…
Ieri, în debutul ședinței Consiliului General al Municipiului București, Gabriela Firea anunța că, la începutul acestei luni, Municipalitatea a depus oficial, prin sistemul MySims, la Ministerul Fondurilor Europene, proiectul „Reabilitarea sistemului de termoficare al Municipiului București”.
În valoare de 330 milioane de euro, Proiectul urmează să primească finanțare nerambursabilă prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, Obiectivul Specific 7.2: „Creșterea eficienței energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul București”, a declarat primarul general al Capitalei Gabriela Firea în fața consilierilor municipali.
„Din valoarea totală de 330 milioane de euro, 278 de milioane reprezintă finanțarea nerambursabilă. Restul sumei este valoarea TVA-ului aferent acestei investiții, sumă care nu este eligibilă pentru finanțare europeană și va reprezenta coparticiparea beneficiarului, urmând a fi asigurată din bugetul Municipiului București”, explică directorul general al Termoenergetica, Alexandru Burghiu.
Banii vor fi folosiți pentru reabilitarea a peste 200 de kilometri de rețea primară de transport a energiei termice, ceea ce face ca acest proiect să fie cel mai mare care a avut loc în România și chiar în Europa pe termoficare.
De ce a durat atât? O muncă de Sisif…
Pentru a se ajunge la depunerea proiectului, a fost nevoie de foarte multă muncă deoarece atât legislația românească, cât și cea europeană cer întocmirea unei documentații foarte complexe, de la studii de fezabilitate, documente care să ateste eligibilitatea Primăriei Capitalei pentru a primi acești bani, cât și viitorul rețelei de termoficare.
„Practic, noi a trebuit să demonstrăm că se justifică să băgăm o sumă atât de mare de bani europeni în acest sistem și că acest sistem are un viitor. Comisia Europeană s-a convins de aceste aspecte și, drept urmare, ne-a acceptat documentația. Urmează să semnăm finanțarea”, a declarat Burghiu pentru București FM.
De ce a durat atât de mult întocmirea documentațiilor? Pentru că a fost o muncă titanică, spune șeful de la termoficare.
„Gândiți-vă că am avut 24 de avize pentru jumătate din București. Tot ce înseamnă cultură, utilități. A fost o muncă de Sisif”, a declarat Burghiu.
În paralel, va fi demarată licitația europeană…
Șeful de la Termoenergetica spune că, în paralel, va fi demarată o procedură de achiziție la nivel european, deoarece valoarea proiectului obligă la aceasta, astfel încât să se găsească firmele capabile să execute proiectarea și execuția pentru o investiție de asemenea dimensiuni, a mai explicat Alexandru Burghiu.
Termoenergetica nu stă degeaba, în așteptarea banilor europeni…
Desigur, peste 200 de kilometri de rețea primară de transport a energiei termice sună bine. Este o cifră impresionantă. Dar rețeaua primară de termoficare a Municipiului București are o lungime totală de aproape 1000 de kilometri. Iar, împreună cu cea secundară, atinge impresionanta cifră de circa 4000 de kilometri, fiind a doua ca mărime după cea a Moskovei. Dacă privim astfel lucrurile, cei 200 de kilometri ce vor fi reabilitați cu fonduri europene nerambursabile ar putea să pară insuficienți.
Însă directorul general al Termoenergetica spune că actuala administrație a Capitalei nu a așteptat cu mâinile în sân venirea banilor europeni. Dimpotrivă, a fost demarat deja un amplu program de înlocuire a conductelor, atât din rețeaua primară, cât și din cea secundară.
„Pot să vă dau o cifră care sună foarte bine. Noi, în acești patru ani, am înlocuit 247 de kilometri de rețea primară și secundară”, a declarat Burghiu.
Pentru a realiza amploarea actualului demers, trebuie spus că, în ultimii 30 de ani, cel mai mare proiect de înlocuire a conductelor din rețeaua primară, a avut loc în perioada 2009-2014 când au fost înlocuiți 18 km de rețea primară.
„Spre comparație, noi, numai în acest an, am înlocuit 16 km. Ce au făcut alții în cinci ani noi am făcut într-unul”, spune șeful de la Termoenergetica.
Alexandru Burghiu mai spune că, până la semnarea finanțării și accesarea fondurilor europene nerambursabile, vor continua lucrările de înlocuire a conductelor de termoficare pe acordul-cadru cu patru societăți comerciale, lucrări finanțate din bugetul Primăriei Capitalei. Una dintre lucrările de mare impact desfășurate cu o firmă privată a fost cea de pe Nicolae Caramfil, exemplifică el.
„Atunci, se ajunsese să iasă lumea în stradă, dar, acum, nu mai sunt probleme cu apa caldă în cartierul Aviației”, susține Alexandru Burghiu.
„Acum, în timp ce vorbim, avem în desfășurare o altă licitație, tocmai pentru a veni și alte firme să ne ajute să intrăm pe toate cele nouă magistrale ale sistemului de termoficare, să schimbăm tot ceea ce înseamnă vane și aerisiri. Sistemul nu înseamnă doar o țeavă. El este compus din foarte multe echipamente care nu au fost schimbate niciodată. Și, dintr-un echipament de genul ăsta, la o avarie, în loc să am 10 blocuri care rămân fără apă caldă, am 100, pentru că acea vană nu merge”, a explicat Burghiu.
Și totuși apa caldă…
Cât privește nemulțumirile bucureștenilor care se plâng de lipsa apei calde, șeful de la termoficare spune că sunt două aspecte ale problemei.
În primul rând, nu se pot înlocui conducte fără a se genera un disconfort pentru cetățenii din zonă respectivă.
„Dacă s-ar fi făcut toate la timpul lor, poate că deranjul nu ar fi fost atât de mare. Acum, nu avem ce face. Ori înlocuim, ori crapă de tot. Diferența dintre ce ar fi trebuit înlocuit, în 30 de ani, din 1990 încoace, și ceea ce am putut să înlocuim, ceea ce a fost fizic posibil, totuși există și este o diferență mare. Trebuie să avem un reper. În perioada comunistă, sistemul de termoficare a fost construit în 20 de ani. Asta înseamnă 50 de km pe an. Atât s-a putut face în condițiile în care nu se alimenta în zona respectivă ”, explică Burghiu.
Directorul general al Termoenergetica spune că, mai întâi, era construit sistemul de termoficare, odată cu cartierele, apoi se punea în funcțiune. „Spre deosebire, acum, pentru a executa o lucrare, trebuie găsite rute alternative de alimentare a zonei respective, provizorate. Și se poate lucra numai pe timpul verii”, explică Alexandru Burghiu.
O altă cauză a problemelor cu apă caldă este dezechilibrarea sistemului de termoficare prin dispariția unor capacități de producție a energiei termice.
„Noi avem zilele astea o lipsă foarte mare de agent termic pe Sectorul 1 și Sectorul 2. Pentru că CET Grivița nu funcționează, alte două CET-uri sunt în revizie, deci funcționăm cu CET Progresul și CET Vest. Sectorul 2 suferă pentru că este diametral opus față de CET Vest. Aducem apa caldă de la 15 km.
Rețeaua nu este perfectă, pentru că are 52 de ani – ea trebuia înlocuită la 25 de ani, și avem dificultăți în a aduce în zonele cele mai îndepărtate din Sectorul 2. Oamenii, pe bună dreptate, reclamă, dar asta este realitatea”, a explicat directorul general al Termoenergetica, Alexandru Burghiu, pentru București FM.