„Gripa spaniolă din 1918-pandemia care a schimbat lumea” – o carte despre un război cu o armată nevăzută

Articol de cristina.toma, 27 iunie 2020, 12:01

O carte pe care nu ar trebui să o lăsați necitiă, mai ales acum, este „Gripa spaniolă din 1918-pandemia care a schimbat lumea”, scrisă de Laura Spinney, apărută în traducere românească la editura Corint.

Departe de a avea sobrietatea unui studiu de istorie medicală, bazată doar pe documente, statistici și comentarea lor pe baza unei analize făcută de vreun computer, cartea Laurei Spinney atrage cititorul cunoscător de istorie sau nu, mai tare decât un roman de aventuri.

Ce-i drept, încă din antichitate, omul și-a amintit numai marile războaie cu dușmani numeroși și poate mai bine echipați, care au șters de pe fata pământului cetăti și țări, ucigând mii de oameni, schilodind alte mii și trimițând în robie zeci de mii.

Sursa foto: Cristina Toma

Cronicile vorbesc de mari descoperiri ale unor continente noi dar și ale unor corpuri cerești, mai mare decât Pământul nostru de zeci de ori poate.  Dar adesea a ignorat armatele de milioane de dușmani mici, invizibili cu ochiul liber și tot atât de feroce, care ucideau în ore foarte mulți oameni și care au decimat mulți de la capete încoronate, la minți luminate și mulți sărmani.

Desigur, ne amintim de marile  epidemii precum cea de ciumă bubonică ce a decimat aproape jumătate din populatia Europei. Au fost epidemii ucigașe și aici la noi. Oare cine nu a auzit măcar odată, ce-i drept în alt context, despre „ciuma lui Caragea”?

Prima descriere a unei gripe este descrisă încă din antichitate când Hipocrat consemnează primele simptome ale unei boli numită „tusea din Perinth”. El credea atunci că aceasta era consecința unei greșeli făcută de cineva față de zei.

Însă foarte puțini își mai amintesc de gripa spaniolă de acum mai bine de un secol care a schimbat pur și simplu față geopoliticii.

Atunci când a izbucnit gripa spaniolă, Kaizerul tocmai abdicase, iar pe străzile Parisului mulțimea se bucura de asta. Tot prin aceasta mulțime, ce deborda de bucurie strigând „moarte lui Wilhelm”, avea să își facă drum un mic cortegiu funerar.

Sursa foto: Andra Radu

În arondisment, poetul Gulliaumme Appolinaire, omul care inventase termenul de „suprarealism”, îi inspirase pe Pablo Picasso și Marcel Duchamp, se înrolase vorluntar în armată, fusese rănit și supraviețuise, iar acum murea răpus de gripa spaniolă.

Nu s-a știut nici atunci care a fost primul bolnav de gripă spaniolă ce nu avea să fie o simplă gripă, deși simptomele semnănau izbitor. Iar boala ce părea, la început ușor de tratat, s-a dovedit perfidă și puternică. I-au căzut pradă de la oameni simpli și până la capete încoronate, șefi de stat și de guvern.

Gripa spaniolă avea să țină  din 1918–1920, dar a fost unul dintre cele mai mari dezastre umane, poate nu numai din veacul trecut, ba chiar din toate timpurile. A infectat o treime din populația lumii, de la cei mai săraci imigranți din New York, până la regele Spaniei, Franz Kafka, Mahatma Ghandi sau Regina Maria a României.

Mulți au murit, dar au fost și mulți care au supraviețuit,. Și totusi, în ciuda numărului mare de victime, între 50 și 100 de milioane de oameni, a rămas în memoria noastră ca un factor secundar al Primului Război Mondial. Veți vedea și multe asemenări cu ziele noastre, De exemplu, și atunci oamenii purtau mască atunci când ieșeau din casă.

Relatând povestea din punctul de vedere al celor care au trăit și au supraviețuit acelor vremuri și bazându-se pe ultimele cercetari din istorie, virusologie, psihologie și economie, Laura Spinney ilustrează cum pandemia a pus la încercare ingeniozitatea și vulnerabilitatea oamenilor, dar a influențat și politica globală, relațiile rasiale, structurile familiale, ca și modul de perceptie al medicinei, religiei și artei.

Și poate asta se întâmplă și acum în zilele pandemiei de coronavirus pe care o traversăm. Iar când se va termina cine știe ce cărti vom scrie si ce cărți vom citi?

În orice caz, cartea vă va liniști într-o anumită masură dar o să vă și captiveze atât de mult încât nu veți lăsa cartea din mână până când nu veti întoarce și ultima pagină.