Deși Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare risc seismic, deși orașul a trecut periodic prin seisme puternice, de peste 6,5 grade pe scara Richter – 1940, 1977, 1986, 1991, pentru a aminti doar câteva mai recente, după 1989, timp de 28 de ani nu s-a făcut prea mare lucru pentru Consolidarea cladirilor cu risc seismic. Astfel, în 28 de ani, au fost consolidate doar 20 de imobile. În acest ritm, numai consolidarea clădirilor expertizate și încadrate în clasa întâi de risc seismic (RS1) sau cu bulină roșie, cum li se mai spune, ar fi durat vreo 400 de ani.
În ultimii ani, consolidarea a figurat pe agenda Primăriei Capitalei. După crearea unor structuri specializate pentru consolidare – Administratia Pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic și Compania Municipală de Consolidări, au fost deblocate lucrări începute cu 10 ani în urmă, pe care constructorii le abandonaseră. Aceste consolidări abandonate atârnau ca niște pietre de moară de picioarele programului de reducere a riscului seismic. Pentru că după atâția ani, oamenii își pierduseră, încrederea în lucrările angajate de către Municipalitate.
Apoi, deoarece consolidarea este asemenea unei curse contracronometru care are ca linie de finish următorul seism, în doi ani, au demarat lucrările de consolidare a 20 de immobile. Dintre acestea, 10 imobile au fost consolidate, iar celelalte 10 se află în stadii avansate de execuție. Pare puțin, însă sunt exact numărul clădirilor consolidate în ultimii 28 de ani.
În total, peste 200 de clădiri au fost incluse în programul Primăriei Capitalei de reducere a riscului seismic și se află în etapele de expertizare, proiectare, punere în siguranță sau autorizare. Cât despre expertizare, în ultimii trei ani, au fost făcute expertize tehnice pentru 1 milion de metri pătrați construiți.
Pe de altă parte, 25 de imobile monument istoric au fost expropriate pentru a putea fi salvate de la paragină și prăbușire.
În același timp, a fost demarat programul de refacere a clădirilor din Centrul Capitalei. Au fost consolidate și restaurate 10 fațade ale unor imobile reprezentative pentru București. Până la finele anului acesta, alte patru fațade vor fi finalizate.
Continuă și expertizarea și consolidarea clădirilor cu bulină roșie. În acest an au fost alocate peste 25 de milioane de euro din bugetul Municipalității pentru consolidare.
Oamenii se sperie de ceea ce nu știu…
Deși consolidarea s-a pus în mișcare, procesul de reducere a riscului seismic întâmpină încă multe obstacole. Majoritatea sunt generate de necunoașterea legislației în vigoare sau a facilităților de care se pot bucura proprietarii din imobilele care intră în programul de consolidare al Primăriei Capitalei.
Proprietarii au obligația de a-și consolida și repara clădirile…
Astfel, mulți dintre proprietarii din clădirile cu bulină roșie sau cu fațadele deteriorate ignoră faptul că, prin lege, obligația consolidării și a reparării fațadelor incumbă PROPRIETARILOR, ADMINISTRATORILOR SAU DEȚINĂTORILOR CU ORICE TITLU de clădiri!
Pe cale de consecință, în cazul producerii unor accidente cauzate de desprinderea unor bucăți de tencuială, a unor ornamente de pe fațadele clădirilor sau de prăbușirea unor părți de construcție, balcoane, ziduri etc, răspunderea civilă pentru dezdăunarea unor terți care au suferit pagube revine tot proprietarilor clădirilor respective.
Asta înseamnă că, dacă o bucată de tencuială, un ornament de pe fațadă, un horn, un balcon sau un perete cad pe mașina cuiva, proprietarul clădirii e bun de plată.
Tot astfel, în cazul în care se produce rănirea gravă sau decesul uneia sau mai multor persoane, în urma prăbușirii unor elemente de construcție, proprietarul clădirii va răspunde penal.
Atenție: simpla amplasare a unei inscripții de tipul „Atenție! Cade tencuiala!” nu-l exonerează pe proprietar de răspunderea civilă delictuală sau de cea penală ori de ambele, după caz.
Facilități financiare importante pentru consolidare…
Un alt impediment care îi determină pe mulți proprietari să nu dorească să intre în programul de consolidare este acela al costurilor pe care acest proces le presupune.
Astfel, consolidarea implică niște costuri între 700 și 1000 de euro pe metru pătrat. Mulți proprietari fie nu au resursele financiare pentru a susține asemenea costuri, fie spun că ar însemna să mai plătească încă odată valoarea apartamentului pe care îl ocupă în imobil. Desigur, cei din urmă nu pun la socoteală riscul la care se expun, zilnic, locuind într-o clădire cu bulină roșie și nici creșterea valorii imobilului după consolidare.
Cât despre costurile mari care îi sperie pe mulți, pentru a veni în sprijinul celor care nu au resurse financiare, Primăria Capitalei a creat facilități financiare.
Astfel, familiile care au un venit net pe membru de familie de sub 2.080 lei lunar, nu plătesc pentru consolidare. Costurile sunt suportate integral de la bugetul Municipalității.
Acolo unde venitul net pe membru de familie este sub 9.000 de lei lunar, familiile respective plătesc jumătate din valoarea lucrărilor de consolidare, în rate fixe, fără dobândă, eșalonate pe o perioadă de 25 de ani.
Și pentru agenții economici care dețin spații în clădiri cu bulină roșie a fost prevăzută posibilitatea de a plăti costul consolidării în rate egale, fără dobândă, tot pe o perioadă de 25 de ani.
Primăria Capitalei acordă locuințe și ajutor la mutat…
O altă temere a proprietarilor din clădirile care intră în consolidare este aceea că trebuie să părăsească aceste imobile pe durata lucrărilor.
Însă, Municipalitatea pune la dispoziția acestor proprietary, locuințe de necesitate și, de asemenea, ajutor pentru relocare..
Desigur, pretențiile unora dintre proprietarii vizați privind gradul de confort, finisajele și amplasarea locuințelor de necesitate se dovedesc exagerate. Dar trebuie știut faptul că aceste locuințe de necesitate sunt situate, în marea lor majoritate pe a rază de 3-5 km de centrul orașului.
Pe de alta parte, ele oferă absolut tot confortul necesar și normal pentru o familie din anii 2020.
Primăria Capitalei acordă oamenilor și ajutor pentru relocarea bunurilor.. Firme specializate îi ajută pe oameni la împachetat și la mutat, iar Municipalitatea pune la dispoziție chiar și spații de depozitare a bunurilor.
