* Cinemateca Online, organizată de Arhiva Naţională de Filme, vă propune astăzi 3 filme româneşti, ce pot fi vizionate în intervalul orar 14:00-24:00, pe platforma Eventbook, de unde vă puteţi procura şi biletele necesare:
– „Gaudeamus igitur”, film pentru adolescenţi din 1965, scris de Vasile Rebreanu şi Mircea Zaciu, regizat de Gheorghe Vitanidis în care un grup de cinci absolvenţi de liceu se pregătesc să dea examenele de admitere la facultate, trei dintre ei reuşind, iar ceilalţi doi fiind respinşi şi simţind gustul amar al nereuşitei; Cu: Şerban Cantacuzino, Sebastian Papaiani, Ileana Dunăreanu, Irina Gărdescu, Dem Rădulescu, Ilie Petre, Ştefan Iordache, Dan Ionescu, Ligia Moga, Ana Szeles, Marieta Rareş;
– drama „Muntele ascuns”, scrisă de Mihai Creangă şi regizată de Andrei Cătălin Băleanu, cu George Constantin în rolul inginerului Cornea care trăieşte cu soţia sa, Ioana (Dana Comnea) şi cei doi copii ai lor, în ambianţa şantierului condus de acesta, liniştea lor părând să fie tulburată de sosirea lui Petru, fiul Ioanei din prima căsătorie interpretat de Horaţiu Mălăele, însă inginerul îl determină cu mult tact să respecte disciplina de pe şantier, astfel că, atunci când tatăl său (Ştefan Tapalagă) vine să-l ia acasă, tânărul preferă să rămână la noul loc de muncă;
– „Sezonul pescăruşilor”, dramă scrisă de Constantin Munteanu şi regizată de Nicolae Opriţescu în 1990, în care Dorel Vişan interpretează pe un inginer chimist care promovează profesional folosindu-se de cercetările pentru teza de doctorat ale unui coleg, jucat de Dan Condurache, dar a cărui incompetenţă se va dovedi odată cu producerea unei avarii la uzina în care lucrau amândoi.
* La Cinema Muzeul Ţăranului, de la ora 18:00 este programată o proiecţie în aer liber cu „La Belle Époque/ Cei mai frumoşi ani”, comedie romantică de Nicolas Bedos, în care Daniel Auteuil interpretează pe Victor, un sexagenar deziluzionat, a cărui viaţă este dată peste cap atunci când Antoine, un antreprenor strălucit jucat de Guillaume Canet, îi propune un nou tip de atracţie care, îmbinând artificii teatrale şi reconstituiri istorice, permite clienţilor să aleagă o perioadă din viaţa lor şi să se întoarcă în timp, Victor alegând să retrăiască săptămâna cea mai marcantă din viaţa sa, când şi-a întâlnit marea dragoste. Fanny Ardant a fost distinsă cu trofeul César 2020 pentru interpretarea rolului din acest film.
* Festivalul de Film UrbanEye vă propune două documentare, postate de la ora 19:00, timp de 24 de ore, pe platforma Eventobook, de unde vă puteţi procura şi biletele necesare:
– „Cântă-mi un cântec”, de Thomas Balmès, ce urmăreşte relaţia pe internet, presărată cu nemulţumiri şi proiecţii false, dintre tânărul călugăr budist şi o cântăreaţă pe nume Ugyen care locuieşte în capitala Thiumphu a Bhutan-ului;
– „Vecini buni”, de Stella van Voorst van Beest despre o campanie împotriva singurătăţii în rândul persoanelor în vârstă demarată de guvern după ce în Rotterdam a fost găsită o femeie în casa sa după zece ani de când a murit; două voluntare, Ada şi Wilma – de 59 şi 70 de ani – se confruntă cu această problemă a societăţii actuale cu multă empatie şi umor, încercând, cu fiecare uşă care le este deschisă, să alunge singurătatea şi fricile celor pe care îi întâlnesc.
* KineDok România vă invită, de la ora 19:00, pe pagina sa de Facebook, la proiecţia a trei scurtmetraje documentare Sahia Vintage, pe tema „locuirii” („Casa noastră ca o floare” de Alexandru Boiangiu, „Scrisoare din oraşul nou” de Titus Mesaroş şi „Aflaţi despre mine…” de Adrian Sârbu), urmată de o conversaţie despre dinamica invizibilă a spaţiilor private cu Adina Brădeanu – curatoarea proiectului, Alex Axinte – arhitect şi Bogdan Iancu – antropolog.
* Până Duminică 8 noiembrie, Cinema Arta din Cluj-Napoca postează cinci filme pe platforma Eventbook, de unde vă puteţi procura şi biletele necesare, valabile 24 de ore din momentul achiziţionării lor.
˟ Două dintre acestea sunt drame prezentate în cadrul unui focus Mircea Săucan, ambele scrise de Horia Lovinescu:
– „Meandre”, din 1967, ce are ca personaje principale doi arhitecţi, foşti colegi de facultate, Petru (Mihai Pălădescu) şi Constantin (Ernest Maftei), primul având o imaginaţie bogată, dublată de îndrăzneală şi febră creatoare, cel de-al doilea ţintind numai confortul personal şi bunăstarea materială; ei îşi vor disputa aceeaşi femeie (Margareta Pogonat), care, deşi îl iubeşte pe Petru, pentru a obţine siguranţa materială de care are nevoie, se va căsători cu Constantin;
– „100 de Lei”, din 1973, în care Dan Nuţu interpretează pe adolescentul Petre, care, neînţelegându-se cu părinţii, pleacă de la aceştia la fratele său mai mare, Andrei, un actor de succes jucat de Ion Dichiseanu, cu a cărui tânără admiratoare Dora (Ileana Popovici) se împrieteneşte; când Andrei îi acordă atenţie fetei, Petre se simte trădat şi pleacă şi de la acesta, refuzând până şi suta de lei pe care i-o dăduse fratele lui, însă este accidentat grav de o maşină; anunţat despre tragicul eveniment Andrei realizează, în timp ce-şi priveşte pe televizor figura zâmbitoare într-un show muzical, că, sub aparenţa succesului, duce o existenţă vidă.
˟ Se adaugă două filme maghiare „în dialog”:
– „A tolonc / Escortata”, din 1914, unul dintre cele aproximativ 50 de pelicule realizate de Kertész Mihály înainte de a pleca spre America şi deveni influentul cineast Michael Curtiz, celebru mai târziu pentru „Casablanca”, considerat unul dintre cele mai bune filme din toate timpurile;
– „A sárga csikó nyomában / Pe urmele mânzului şarg”, documentar realizat în 2016 de Zágoni Bálint ce descrie pe larg anii de funcţionare a „fabricii de film” din Cluj-Napoca, unul dintre cele mai prolifice ateliere din epoca filmului mut, care, la mijlocul anilor 1910 sub conducerea directorului de teatru Jenő Janovics, a prezentat publicului larg peste 60 de filme cu participarea a celor mai cunoscuţi actori maghiari îndrumaţi de regizori celebri din epocă, precum Michael Curtiz / Kertész Mihály şi Alexander Korda / Sándor László (Kellner); după Primul Război Mondial, şi-a închis porţile, iar în deceniile următoare aproape toate producţiile sale au fost distruse în diferite moduri.
˟ Al cincilea film este scurtmetrajul „Privát Kolozsvár / Clujul privat”, filmat între 1920-1930 de Lajos Orbán, personalitate activă în perioada interbelică a metropolei transilvane, probabil, primul cetăţean din Ardeal care folosea o cameră de filmat pentru amatori, înregistrând viaţa de zi cu zi din acest oraş.
