Nicușor Dan vrea reconfigurarea rutelor și traseelor STB!
Ieri, în cadrul unui eveniment dedicat conceptului de smart-city, primarul general al Capitalei Nicușor Dan vorbea despre eficientizarea transportului public, prin reconfigurarea traseelor mijloacelor de transport ale STB, care nu au mai fost modificate semnificativ din anii ’80, în conformitate cu realitatea actuală a cererii de transport pe diferite rute și prin prioritizarea mijloacelor de transport în comun față de traficul general.
De unde vin rutele și traseele actuale…
Desigur, primarul Capitalei are dreptate să dorească o reașezare a traseelor STB în conformitate cu actuala cerere de transport.
În anii ’80, existau marile platforme industriale, precum „23 August” , „IMGB” , „Pipera”, dar și mari întreprinderi situate chiar în zona centrală a orașului. Pentru a aduce „oamenii muncii” către aceste mari platforme și fabrici a fost conceput transportul în comun de suprafață, prin ITB-ul de atunci, și chiar metroul.
Care este cererea de transport reală, în prezent…
Unele rute rămân valabile și astăzi. Este vorba despre Magistrala M2 de metrou, IMGB-Pipera.
Chiar dacă ambele platforme au dispărut, Pipera s-a transformat într-o zonă cu o mare densitate de office-uri, iar stațiile dinspre celălalt capăt al magistralei sunt foarte utile pentru că orașul s-a extins cu noi cartiere rezidențiale și, în plus, asigură legătură cu Popești – Leordeni, de unde mulți oameni fac zilnic naveta spre București.
Drept dovadă că M2 și-a păstrat utilitatea este faptul că a fost necesară extinderea ei, prin eforturile Primăriei Sectorului 4 și personal ale edilului Daniel Băluță, cu încă o stație, până la Șoseaua de Centură, pentru a prelua mai ușor afluxul de călători dinspre Popești-Leordeni.
Alte magistrale și stații au mai scăzut în importanță, odată cu dispariția unor mari întreprinderi ca „23 August” sau ”Timpuri Noi” . Este cazul M1 și al stației „Timpuri Noi”.
Marea platformă industrială „23 August” și fabrica „Timpuri Noi” au dispărut și, odată cu ele și fluxul de mii de muncitori care intrau și ieșeau din schimburi.
Zona Timpuri Noi a căpătat noi funcțiuni, de campus universitar și de business, dar este clar că numărul de călători nu mai este cel din anii ’80.
La fel stau lucrurile și cu transportul de suprafață, ale cărui rute și trasee ar trebui regândite, cum spunea și Nicușor Dan, pentru a asigura cât mai eficient cererea de transport actuală.
Un exemplu este faptul că Piața Constituției este traversată de o singură linie de autobuz. Deci, ca să ajungi de la Parcul Izvor, până la Piața George Coșbuc nu poți decât să aștepți un autobuz al liniei 136, care circulă foarte rar.
Dacă ai văzut un 136 plecând, nu are rost să mai aștepți în stația de la Izvor. Mai bine o iei pe jos, fiindcă următorul autobuz va veni peste 20-25 de minute sau chiar peste o jumătate de oră. Deci, ajungi pe jos și măcar nu îngheți în ploaie sau nu te bate soarele în cap stând pe loc.
În anii ’80, traversarea prin piața din fața „Casei Poporului”, cum se numea pe atunci actualul „Palat al Parlamentului” nu era nici necesară, nici dorită.
„Centrul Civic”, în special în zona „Casei Poporului” era gândit ca un fel de fortăreață, unde să fie adunate toate instituțiile importante ale Statului și ale Partidului Comunist Român, unde să lucreze și să locuiască, chiar, toți funcționarii mai importanți din aparatul central de stat și cadrele superioare ale PCR. Această zonă trebuia să fie mai puțin circulată, pentru a putea fi mai bine controlată și, la nevoie, apărată.
Acum, însă, în Piața Constituției se află foarte multe instituții ale statului, unde lucrează zilnic foarte mulți oameni, iar partea dintre Bulevardul Libertății și până la Piața Arsenalului a Căii 13 Septembrie a devenit un important hub academic.
Aici se află „Casa Academiei”, fosta „Casă a Cercetării”, din vremea Elenei Ceaușescu. La „Casa Academiei”, sunt grupate foarte multe dintre institutele de cercetare ale Academiei Române. Însă, cercetătorii sunt siliți să parcurgă, zilnic, pe jos distanțe mari, pentru a avea acces la mijloacele de transport public.
Transportul public din Ilfov nu trebuie să dubleze traseele STB!
Pe de altă parte, dacă tot vorbim despre eficientizarea transportului public, această operațiune ar trebui să însemne și coordonarea cu județul Ilfov.
Nu are rost ca autobuzele și microbuzele din Ilfov, pe care scrie „Primăria Chiajna” sau „Primăria Voluntari”, spre exemplu, să dubleze în multe locuri traseele STB, ajungând până la Bucur Obor, până la Piața „Gemenii”, până la Piața „Chibrit” sau chiar până la Romană și sporind aglomerația din oraș.
Aceste mijloace de transport în comun din Ilfov ar trebui să se oprească exact la capătul primei linii de transport urban – la Străulești, spre exemplu, unde există un nod intermodal de transport ultramodern, dar pustiu – navetiștii din Ilfov urmând să-și continue călătoria cu mijloacele de transport ale STB sau cu metroul.
Desigur este treaba Primăriei Capitalei, a Consiliului Județean Ilfov și a unităților administrativ-teritoriale ca, prin intermediul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară de Transport București – Ilfov (TPBI), să găsească modalitățile pentru a crea titluri de călătorie integrate, cu ajutorul căruia călătorii să poată accesa atât transportul în comun pre – orășenesc, cât și pe cel din București.
Înainte de semaforizare inteligentă, ne trebuie benzile unice STB!
În fine, desigur că primarul general Nicușor Dan are dreptate să vorbească despre prioritizarea transportului public, cu ajutorul unui sistem inteligent de management al traficului.
Oricum, toate mijloacele de transport nou achiziționate – cele 400 de autobuze Euro 6, cele 130 de autobuze hibrid, dispun de dispozitive GPS, care permit localizarea lor, astfel încât semafoarele inteligente să le poată da întâietate.
Numai că, la ora actuală, mijloacele de transport în comun, cu excepția tramvaielor ale căror căi de rulare au fost puse în zonă proprie – 41, 21, 1, 10, stau minute în șir blocate în traficul general, adică în coloanele nesfârșite de mașini.
Deci, un pas obligatoriu pentru prioritizarea transportului în comun față de cel individual ar fi separarea autobuzelor, troleibuzelor și tramvaielor de traficul general, adică crearea benzilor dedicate pentru transportul public, în tot orașul!
Fără benzile unice STB, semafoarele inteligente nu vor avea ce să facă pentru mijloacele de transport în comun, iar transportul public nu va putea căpăta predictibilitate care l-ar face atractiv pentru mult mai mulți bucureșteni.
La capitolul infrastructură rutieră și transport public trebuie început cu reducerea numărului trecerilor la nivel cu calea ferată din capitală la 0 și cu exproprierea și lărgirea tronsoanelor liniilor de tramvai lipsite de benzi proprii mașinilor.Vedeți zona gărilor Depoul București Triaj,Pajura,Carpați și Bucureștii Noi,M800,tronsonul feroviar Obor Fundeni,tronsonul feroviar Titan Cățelu,tronsonul feroviar Glina Berceni,tronsonul feroviar Militari Progresul și M902 pe care e în construcție Pasajul Domnești.De subliniat că în arealul dintre DNCB,M900,M800,301Q și M300+M700+301Q intervențiile în situații de urgență sunt dependente de traficul feroviar.Soluția:dezvoltarea infrastructurii rutiere și a transportului public în zona gărilor Depoul București Triaj,Pajura,Carpați și Bucureștii Noi construind pasaje rutiere subterane care să substituie trecerile la nivel cu calea ferată,trecerile la nivel cu racordurile feroviare și podul Săbăreni conectând Șoseaua Chitilei cu Calea Giulești în vederea eficientizării intervențiilor în situații de urgență având în vedere că gările menționate sunt „rupte” de rețeaua de transport public.La capitolul linii de autobuz de subliniat că liniile 103,143,243,246 etc sunt dependente de traficul feroviar.Soluțiile:pentru Strada Baicului și Șoseaua Gării Cățelu + Drumul Între Tarlale câte un pasaj rutier care să substituie trecerile la nivel cu calea ferată și pentru intersecția Șoseaua Dudești-Pantelimon X Bulevardul Basarabia X Șoseaua Industriilor mutarea gării Titan la jumătatea Șoselei Industriilor în vederea elimimării trecerii la nivel cu calea ferată care generează blocaje rutiere și conflicte de trafic între mașini și tramvaie.Pentru M800 pe Șoseaua Pipera trebuie să cadă municipalitatea de acord cu CFR să desființeze trecerea la nivel cu calea ferată având în vedere că există deja pasaj rutier și pe Strada Petricani și Șoseaua Andronache sunt din administrația Firea promise pasajele Petricani și Andronache în locul trecerilor la nivel cu calea ferată.Pentru tronsonul feroviar Obor Fundeni soluția e Pasajul Baicului coroborat cu substituirea trecerilor la nivel cu calea ferată de pe Strada Iza și din nodul feroviar Pantelimon Sud cu pasaje rutiere unind capitala cu Fundeni și Voluntari și dezvoltând infrastructura rutieră și transportul public și de-a lungul tronsonului feroviar dintre Pantelimon Sud și Strada Iza.În rest pe măsură ce revitalizăm rețeaua feroviară dezafectată a capitalei toate intersecțiile cale rutieră cale ferată trebuie substituite cu pasaje rutiere.Cu toate astea Mircea Apostolescu se încăpățânează să ignore în articolele sale trecerile la nivel cu calea ferată din capitală.Vede la capitolul trafic rutier și transport public paiele din ochii capitalei și nu vede bârnele.Radio de stat care nu trage niciodată semnale de alarmă asupra trecerilor la nivel cu calea ferată din capitală.