România iese la vot în pandemie. Ce-i drept, de această dată, în număr mic. Ne-am ales parlamentul sau cel puțin s-a încercat.
Cu o prezență redusă, cea mai redusă din ultimii 30 de ani, s-au băgat, în urne, buletine chinuite și chinuit a ieșit și rezultatul. Nimeni nu a ieșit învingător absolut și acum începe adevărata bătălie.
Ce au făcut cele 4 partide care au intrat cu fruntea sus în Parlament?
„PSD are o victorie care contează foarte mult pentru președintele partidului. PNL are cel mai mult de suferit pentru că scorul lor este mult sub așteptări dar din punct de vedere moral sunt principalii pierzători împreună cu președintele Iohannis. Ei au luptat ca alegerile să aibă loc. USR clamează o victorie dar depinde la ce ne raportăm. E clar că se află pe un trend descendent. AUR este surpriza, nu neapărat că au intrat în Parlament, ci prin prizma procentului. Rolul lor este acum în opoziție. Au reușit să convingă publicul conservator., lăsat deoparte în ultimii ani, ir votanții lor sunt tineri de 18-30 de ani”, explica sociologul Vladimir Ionaș.
Evident, surpriza acestor alegeri AUR. O formațiune despre care majoritatea am auzit în urmă cu două, trei luni cu un lider…altfel și un discurs vehement, care a speriat.
De ce s-a ajuns aici și cine a trimis formațiunea în viitorul legislativ?
Vladimir Ionaș spune că „de când a avut loc referendumul pentru familie, publicul conservator a avut doar ironii, jigniri la adresa lui. În momentul când lansezi astfel de atacuri e o greșeală să crezi că doar tu ai dreptate. USR și președintele Iohannis au făcut așa ceva. Toate astea au făcut ca acești oameni să iasă la vot. În România nu s-a comunicat cum trebuia. Cetățenii nu au fost parteneri cu autoritățile, ci au fost vinovații de serviciu în această criză sanitară. S-a încercat construirea unei antipatii între biserica catolică și cea ortodoxă. Lucrul acesta este josnic pentru că sunt diferențe de abordare. Papa e un lider care transmite mesaje pentru foarte mulți oameni. Sunt diferențe culturale. Biserica ortodoxă, de exemplu, a avut rolul ca România să fie aici, acum.”
Intrarea de pe o poziție de forță a acestui partid direct în plolitica de top a speriat pe politicieni dar și pe oamenii de rang. Discursul agresiv și acel „împotrivă” pentru tot felul de reguli sunt percepute ca extremiste. O doctrină care, ne întrebăm dacă va lua avânt în România.
„Extremismul în România nu poate prinde. Românii sunt maleabili și ponderați. Noi suntem obișnuiți, istoric, să ne adaptăm. Evident că există și refulare. Dar radicalism există. USR s-a lansat cu discurs radicalist. AUR este o consecință a acestui lucru”, explică specialistul.
Răzvan Ursuleanu l-a provocat pe Vladimir Ionaț: „ce-ați face, dacă?”
„Dacă aș fi PSD, aș lucra la reconstruirea imaginii partidului pe plan extern. Dacă aș fi PNL, aș înțelege că e nevoie de o resetare. A trăit doar datorița procentului pe care l-a luat prețedintele la alegeri. Dacă aș fi USR, as încerca să iau distanță față de PLUS; nu a adus nicio valoare. Trebuie să-și clarifice doctrina. Dacă aș fi AUR, aș ține aceeași linie de mesaj și ca formă și ca fond și nu cred că ar trebui să schime ceva. PMP trebuie să înțeleagă că fără Traian Băsescu nu înseamnă nimic”, intră în joc Vladimir Ionaș.
Se trage cortina și urmează „un război surd, într-o majoritate fragilă de guvernare”, conchide sociologul.
Alegeri și aleși au fost discutate, astăzi, În Comunitate, cu sociologul Vladimir Ionaș.
