VIDEO: Trebuie să avem curajul să abordăm problemele reale! Poate să fie dureros, dar e necesar!

Articol de Vicentiu Andrei, 10 decembrie 2020, 22:32

Traversăm în acest moment o criza sanitară și una economică. Dar adevărul este că ele s-au suprapus peste una socială.
Ați căzut și voi în capcana ”cumpărăturilor excesive”? Dacă sunteți sinceri, răspunsul este clar DA – nimeni nu scapă!
Ce înseamnă managementul sustenabil?
Cum îl recunoști pe și cum se comportă managerul căruia îi pasă de comunitate?

L-am rugat pe Dragoș Tuță, fondatorul Ambasadei Sustenabilității, să ne vorbească despre Coaliția România Sustenabilă, o inițiativă ”marca în România”, înființată ca urmare a planului de implementare și monitorizare a Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă.
Și a făcut-o cu entuziasm și elemente concrete, astfel încât a legat toate noțiunile de mai sus într-o pledoarie la dialog și colaborare pentru agenții economici, factorul politic, societatea civilă și voluntari.

Flavia Voinea: Vorbim în această seară cu Dragoș Tuță, fondatorul Ambasadei Sustenabilitatii, adica un proiect nonprofit, apolitic, început atunci când România a adoptat alături de celelalte state membre ONU agenda pentru dezvoltare sustenabilă.Ce își propune Ambasada sustenabilității ?

Dragoș Tuță: Ambasada își propune, și spun eu că deja se vede că reușește, să fie arbitrul corect și antrenorul performant care să promoveze colaborarea între companiile responsabile, organizațiile neguvernamentale, comunitățile implicate și instituțiile statului cu acest obiectiv major de a îndeplini cele 17 ”sustainable development goals”, asa cum ii spune Organizația Națiunilor Unite, sau ”obiectivele de dezvoltare sustenabilă”,cum spunem noi, până în anul 2030.

Ce înseamnă Coaliția România Sustenabilă?

Flavia Voinea: Recent, Ambasada Sustenabilității a lansat Coaliția România Sustenabilă, o inițiativă provenită din Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă.Această coaliție înseamnă de fapt dialog și colaborare.Mie mi se par două cuvinte extrem de importante pe care ar trebui să le ducem de la stadiul de concept la practică.

Dragoș Tuță: Așa este, coaliția a fost planificată încă din primele momente în care am început să facem designul acestui program, Ambasada Sustenabilității în România. Coaliția România Sustenabilăeste principalul instrument prin care ducem ideea de colaborare în concret. În cadrul coaliției vorbim deprioritățile exprimate atât de către societatea civilă, cât și de către mediul privat și întărirea acestui dialog cu instituțiile publice din România.
Am avut ocazia să participăm la întâlnirile de consultare publică realizată de către guvernul României prin Departamentul de Dezvoltare Durabilă. Obiectivele de dezvoltare sustenabilă promovate de Organizatia Națiunilor Unite au fost integrate în Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă, iar guvernul Românieisi-a propus atunci să promoveze un dialog continuu cu mediul privat și societatea civilă în privința îndeplinirii acestor obiective, având în vedere că noi, la Ambasada Sustenabilității, lucram deja la planificarea acestei coaliții.Cu acest instrument de colaborare am decis împreună să lucrăm mai departe alaturi de guvern și să asigurăm independent secretariatul acestei coaliții, ca principal instrument de dialog cu zona guvernamentală.

Flavia Voinea: Este foarte important să aduceți în această adunare comună mediul de afaceri, companiile private. Sunt deja unele companii care au răspuns apelului vostru.
Întrebarea mea este:“Cum îi faceți pe managerii să înțeleagă că nu este important doar scopul lor numărul unu, și anume profitul? Cum îi aduceti aproape de ideea de management sustenabil?”

Dragoș Tuță: Nu este ușor, dar este un efort continuu pe care îl susținem încă din momentul lansării ambasade. Dincolo de eforturile societății civile, este foarte important să găsim în mediul de afaceri manageri care sa poată contribui la dezvoltarea sustenabilă a societății din România, iar principala contribuție pe care o pot aduce și cea la care ar trebui să concentreze pe termen scurt este fix modul în care afacerea pe care o conduc operează. Și asta înseamnăde fapt acest management sustenabil.În momentul în care ești foarte atent la ce se întâmplă dincolo de profitabilitate, dincolo de datele financiare și performanțele financiare ale organizației tale, atunci poți spune că ai început să mergi pe acest drum al managementului sustenabil.
Este foarte important să înțelegem ce înseamnă de fapt conceptul de management sustenabil, pentru că așa par niste cuvinte mari și frumoase de care practic poate nimeni nu are nevoie.
Flavia Voinea: Despre asta este vorba, oamenii nu cred că palpează aceste concepte.

Dragoș Tuță: Un manager care conduce sustenabil organizația lui este în primul rând opusul acelui manager care ar vrea să dea tunuri, opusul acelei companii care vrea să câștige foarte mulți bani foarte repede, indiferent de ce se întâmplă în jurul lui, indiferent de cât de mare este impactul negativ asupra mediului, indiferent care este relația cu angajații din acea organizație. Aceste companii, cărora noi le spunem că sunt iresponsabile și imorale, de obicei se văd destul de ușor în spațiul public doar că este mai greu să ajungi la ele pentru că ele sunt foarte tăcute, ele nu dau dovada de transparență,. Dar in momentul in care ajungem la ele,este foarte usor să le recunoaștem. Avem câteva cazuri celebre în ultimii ani în România.Avem cu siguranță cazul Hexi Pharma, unul dintre cele mai cunoscute pana în momentul de față.
Vedem aproape întreaga industie de exploatare a lemnului și modul în care ei acceptă tacit materie primă de la cei care defrișează din pădurile ocrotite de Parcurile Naționale din România și sigur că putem identifica ușor și alte exemple.
Cetățenii pot identifica, atât în București, cât și în comunități mai mici, acești oameni de afaceri care de obicei nu apar foarte mult la televizor, nu ies în comunicarea publică datorită transparenței. Dar noi îi cunoaștem! Îi cunoaștem din comunitate, îi vedem pe stradă, îi vedem în oraș, sunt oameni care de obicei vor să-și afirme excentricitatea și care, câștigând bani mulți pe termen scurt, simt nevoia asta de a ieși în evidență.
V-am dat exemplul negativ acum,să ne uităm și la și exemplul pozitiv și la beneficiile pe care o companie și un manager le au atunci când adoptă acest tip de management. În momentul în care măsori impactul negativ pe care compania ta îl aduce în relație cu mediul înconjurător, cu vecinii săi, cu furnizorii, consumatori finali, clienții organizației și chiar angajații vei identifica de fapt riscuri – riscuri care, la un moment dat, dacă sunt ignorate, vor duce cu siguranță la crize de comunicare și, de ce nu?, la crize și blocaj operațional.
Vedem astăzi ce se întâmplă în București cu poluarea aerului. Poluarea aerului nu vine singură așa de undeva… sigur că suntem mulți cetățeni în București, traficul este crescut, avem multe centrale termice mai ales în această perioadă, și se instalează din ce în ce mai multe, care și ele contribuie la poluare… Dar observăm foarte clar că nivelul mare de poluare al aerului se accentuează noaptea, se accentuează în weekend, se accentuează de sărbătorile legale. Această pandemie, cu tot șocul și răul pe care îl aduce, cred că totuși a lăsat un pic in ofsaid pe acești mari poluatori care nu sunt niște necunoscuți pentru comunitățile in care activează. În comunitățile din jurul Bucureștiului, de ani de zile, cetățenii fac reclamații petiții și alte forme de protest împotriva celor care ard deșeuri.

Flavia Voinea: …din păcate cu rezultate destul de slabe, destul de firave…

Dragoș Tuță: Din păcate da, pentru că știți cum este: de obicei, răul merge mână în mână și reușește să se înlănțuie. Asta este greu de desprins de acolo de unde a prins rădăcini, dar cu siguranță, vă garantez!, acești actori economici iresponsabili și imorali vor doar să câștige bani fără să-i intereseze sănătatea celor din jur – inclusiv sănătatea lor și a copiilor lor, pentru că și ei traiesc in aceasta comunitate!
Acești factori economici vor cădea, la fel de tare cum a căzut și compania Hexi Pharma atunci când cazul a fost cercetat și cineva a avut curajul să facă publice aceste informații și sa ducă anchetele mai departe.
Ceea ce vreau să spun este că un manager bine intenționat care nu vrea să facă rău și nu vrea să câștige cu organizația lui baninecuveniți pe durerea altuia, ca să spun așa, cu siguranță va începe să fie atent și va măsura impactul pe care îl are în relatia cu ceilalți și atunci va lua măsuri. Un astfel de manager așteptăm alături de noi.Principalul motiv pentru care îl așteptăm alături de noi este atât să lucrăm împreună, astfel încat să asigurăm un cadru general în care să avem transparență, să avem o concurență normală și una reala, să putem vorbi de un progres economic corect și, cu siguranță, să contribuim la aceste obiective de dezvoltare sustenabilă a Romaniei.
Dar dincolo de astea,ilașteptăm alături de noi și pentru a-i lăsa împreună în ofsaid pe acei concurenți sau alți actori economicidin alte ramuri economice care iată, ne fac foarte mult rău.
Ca să revin și să punctez apropo de poluarea aerului: cred și aștept alături de noi, cât mai repede, în grupuri de lucru despre calitatea aerului, pe marii angajatori din București. Vorbim de mari angajatori care îi fac, cel putin în vreme de nonpandemie, pe angajațiilor să iasă și să respire acest aer care din păcate nu este cel mai bun. Un angajator responsabil ar trebui să se uite la ceea ce este expus angajatul lui și să contribuie la rezolvarea problemei și sunt sigur că vor veni.

Grupurile de lucru din cadrul Coaliției România Sustenabilă
Flavia Voinea: Grupul de lucru pentru calitatea aerului este unul dintre cele cinci care funcționează în momentul de față în cadrul coaliției voastre. Ați avut câteva acțiuni în acest grup adresate primăriilor de sector, primăriei capitalei, Ministerului Mediului.
Alte grupuri de lucru se referă la alte patru direcții pe care ați început să lucrați. Una dintre ele este România Solidară, cea care se referă la eradicarea sărăciei.
Mi se pare foarte important, mai ales acum, odată cu apariția pandemiei și a crizei medicale care a scos la suprafață niște vulnerabilități foarte serioase în societatea românească. Adică… le-a arătat pe cele existente și le-a accentuat pe altele care au apărut acum, din pricina acestor crize cărora trebuie să le facem față, de la asistență medicală până la modul în care copii merg la școală în aceste zile.

Dragoș Tuță: Așa este. Proiectul și grupul de lucru România Solidară a fost o reacție a noastră alături de partenerii din societatea civilă în perioada de debut a acestei pandemii din lunile martie si aprilie, atunci când din dezbaterile pe care le-am organizat (și pe care le găsiți și online pe www.ambasadasustenabilitatii.ro la sectiunea de Interviuri) a reieșit că ne confruntăm cu o foarte puternică criză sanitară. Este evident că ea va fi urmată de o criză economică mai mare sau mai mică.
Iată, în București deja se vede.Dacă și când veți avea ocazia să ieșiți pe stradă, dacă priviți clădirile de birouri o să vedeți că majoritatea sunt cu anunțuri de închiriat și fără personal înăuntru, pentru ca toții stăm mai mult acasă si încercam sa ne protejam. Dar repet,dincolo de criza sanitară, dincolo de criza economică… Din păcate nimeni nu vorbește despre criza socială, criză socială caracterizată în principal de sărăcie extremă. Este dezamăgitor!Foarte puțini… m-am uitat și la candidații de la alegerile parlamentare.Foarte puțini dintre ei au avut curajul să dezbată și să vorbească despre această temă a sărăciei extreme din România.

Flavia Voinea: O temă foarte importantă, foarte dură pe care poate nu o simțim și nu o cunoaștem deloc de aici, din capitala României.Dar în realitate vorbim de peste 4,6 milioane de români aflați în sărăcie extremă, înainte de începerea pandemiei. Datele sunt dinainte de începerea pandemiei și cifrele au crescut alarmant din ianuarie și până acum.

Dragoș Tuță: Din păcate, așa este! Sărăcia extremă vorbește despreun venit atât de mic pe familie, încât din păcate membrii familiei nu își permit să pună mâncare pe masă în fiecare seară. Ca să înțelegem foarte bine ce înseamna asta!Nu vorbim despre alte lucruri care țin de un trai normal de viață… Și atunci credem că este foarte important ca aceasta temă sa intre în rândul priorităților noastre, indiferent cât de dureroase și oricât de dificile ar fi rezolvarea acestor probleme.
Cred că este momentul ca atât noi, cei care nu suntem implicați în politică, dar suntem pregătiți pentru a participa la schimbare, dar și liderii politici, liderii formali ai acestei națiuni, să aibă curajul să se uite și să deschidă aceste mari cutii ale Pandorei. Odată ce sunt deschise, vor necesita rezolvarea acestor probleme, rezolvare care într-adevăr va fi dureroasă.
Și în cazul crizei sociale, căci vorbim de sărăcie extremă, va trebui cu toții să facem un efort destul de mare… și de aici și denumirea grupului nostru de lucru,România Solidară.
Folosesc ocazia asta pentru a le transmite și ascultătorilor și cititorilor noștri un îndemn de a fi din ce în ce mai atenți la vecini, rude, prieteni, adică cei pe care i-am lăsat în orașele din care am venit în București, din provincie si mediul rural, mai ales.
Haideți să dăm un telefon, haideți să ne interesăm și să ajutam acolo unde putem! Această criză socială ne afectează și pe noi, direct.Și dacă nu ați conștientizat asta până acum, uitați-va un pic prin cronologia de Facebook la prietenii voștri si o să observați că, în fiecare zi, cel puțin unul dintre ei este martor sau victimă al unui furt. Furturile s-au înmulțit foarte mult în această perioadă, gândiți-vă la persoanele care dinainte de pandemie nu aveau un venit stabil, majoritatea obțineau venituri ocazionale din lucratul cu ora, cu ziua, fără formele legale, deci nu sunt protejați de către în stat din acest punct de vedere. Aceste persoane, astăzi, sunt într-o criză mult mai mare pentru că ori nu mai au ei de mâncare ori, mai mult decât atât, copiiilor!
Dar să știți că problema asta poate fi rezolvată dacă ne implicăm cu toții și nu doar dacă așteptăm de la stat.

Flavia Voinea: Corect, foarte adevărat, nu m-am gândit că este atât de ușor să ne dăm seama de cât de gravă și de aproape de noi este această problema.În cercul meu apropiat de cunoștințe, în ultima săptămână există două cazuri,care din păcate susțin cele spuse de tine. Cumva la capătul opus al ideii de sărăcie extremă în care trăiesc unsfert din românii din țară în această perioadă există ideea de risipa alimentară. Sunt unii care cumpără mai mult decât ar avea nevoie și nu a ajung să consume.

Donați alimentele care nu vă mai trebuie! Nu le transformați în deșeuri!

Dragoș Tuță: Așa este!Din păcate, cred că majoritatea trecem prin această problemă, nu cred că suntem unii mai vinovati decât alții.Nu am văzut niciodată în magazin sau în piață oameni care să cumpere produse cu dorinta de a le duce acasă și a le arunca. Suntem victime ale acestui context în care trăim, victimele acestei grabe și ale acestei fugi care se manifestă mai ales în capital. Alergăm spre muncă, de la muncă spre casă, stăm foarte mult în trafic, suntem stresați, ne este greu sa ne punem ideile în ordine și prioritățile în ordine…
Dar, da,este adevărat, majoritatea suferim atunci când, de obicei în weekend, facem ordine in frigider și aruncăm foarte, foarte multe alimente.
Ne pare rău, ne promitem că nu o să mai facem asta dar, din păcate cădem în aceeași capcană, capcană care are foarte multe surseși la care trebuie să fim foarte atenți. Din nou e vorba de noi: putem privi lucrul asta din punct de vedere egoist. Pur și simplu alergăm spre muncă și muncim din ce în mai mult,doar pentru a avea bani pe care, la propriu, îi aruncam la coșul de gunoi. Cumpărăm alimente pe care le aruncăm la coșul de gunoi.
Vestea bună este că există în societatea civilă mai multe organizații care ajuta la diminuarea acestui efect și care, cel puțin în relație cu mare producători de alimente, cu marile lanțuri de hipermarketuri, reușesc să reducă impactul acestei risipe alimentare. Vorbim de organizații de tipul băncilor de alimente pe care vă invit pe toți să le susțineți! Sunt niște organizații extraordinare care preiau de la producător și de la hipermarketuri stocurile de alimente aflate aproape de expirare sau care pur și simplu nu mai au o valoare comercială foarte mare și urmează a fi transformate în deșeuri. Până la apariția acestor organizații, alimentele erau transformate în deșeuri. Aceste bănci de alimente care au început în București,dar sunt prezente și în alte mari orașe ale României, preiau de la producător sau de la hypermarket alimente pe care le distribuie apoi către persoane aflate în dificultate și care suferă din motive de sărăcie, de la cămine de bătrâni la comunități defavorizate și așa mai departe.

Flavia Voinea:
Nu este o scuză, dar unul din motivele care facem asta poate fi și eficiența campaniilor de marketing derulate de acei producători sau supermarketuri.

Dragoș Tuță:
Cu siguranță da, dar să știti că vina e la ambele capete. Există, într-adevăr, actorii economici din această ramură, care din păcate nu sunt foarte atenți la responsabilitatea cu care comunică.Îi puteți identifica foarte ușor și le recomand cetățenilor se evite atunci când identifică astfel de campanii de marketing iresponsabile.Pur și simplu să nu mai cumpere de acolo și să ceara de la companii atat produse și servicii,cat și comportamente responsabile. Ca să vă spun cum îi puteți identifica: uitați-vă la reclamele lor pe care le găsiți în magazine.Cine te încurajează să cumperi ce ți-e pofta, nu face bine.Te încurajează ca atunci când cumperi de poftă și doar de poftă, sa nu faci nimic altceva decât să umpli cămara și frigiderul cu produse de care nu ai nevoie și pe care urmează să le arunci.
Recomand tuturor ascultătorilor ca, atunci când merg la piață sau la magazinul alimentar,să se concentreze la ce au nevoie și nu la cele este poftă sau ce
le-ar plăcea.Pentru că, așa cum am spus, vina este împărțită: pe lângă campaniile de marketing care se bazează pe o nevoie a noastră, există și nevoia noastră de legitimare prin produse. Poate o să sune ciudat, dar să știți că ne legitimăm inclusiv prin umplerea coșului in hypermarket, ne simțim mai bine când ajungem acasă cu multe..

Flavia Voinea: Ideea că ne permitem ne face sa ne simțim mai bine!

Dragoș Tuță: Exact ! Și ne legitimăm! Este o veste bună sa intri cu toate produsele alea acasă, se bucură copiii, se bucura ceilalți membrii ai familiei, de obicei le și arătăm: uite ce am cumpărat, uite ce gătim în seara asta!
Dar mâine ce vom găti?Suntem siguri ca vom folosi acele produse?
Este foarte simplu! Dacă ne amintim puțin de trecut, de valorile prezente în comunitatea românească…Haideți sa începem să facem din nou liste de cumpărături! În momentul în care faci o listă, realizeazi ce se întâmplă!Hai să fim atenti atunci când plecăm de acasă la cumpărături și să nu mai plecăm așa impulsiv, repede, în fugă… ne oprim din drumsă luăm ceva fără să ne gândim de fapt de ce am intrat acolo. Am trăit de foarte multe ori momentul în care am intrat pentru a cumpăra salată într-un magazine, iar la raftul de pastă de dinți m-am întrebat:”Dar oare noi mai avem pastă de dinți acasă?Nu cred, nu sunt sigur, hai să cumpăr!”
Sigur este un produs pe care îl arunci mai rar, pentru că are un are un termen de valabilitate mare.La fel cum am facut cu pasta de dinti, am facut cu multe alte produse și sunt sigur că și cei care ne asculta.

Flavia Voinea: Și eu! Nu am nicio problemă să recunosc, așa este! Nu degeaba, de pildă, nutriționiștii recomandă ca niciodată să nu mergem la cumpărături fără listă sau în momentul în care ne este foame. Pentru că ajungem și aici la a umple coșul în mod inutil și cu produse pe care nu le vom folosi.

Dragoș Tuță: Aș reveni puțin la această temă a grupului de lucru pentru risipa alimentară, pentru că este grupul de lucru care a adus cele mai multe rezultate concrete până acum în activitatea Coaliției.Am reușit asta,consultându-ne cu marii producători, cu hypermarketurile, la cererea organizațiilor care se ocupă cu reducerea risipei alimentare și la problemele semnalizate de către aceste organizații neguvernamentale.
Am reușit împreună să identificăm trei mari blocajele care existau.
În primul rând, organizațiile de tipul bănci de alimentele nu erau recunoscute prin legea împotriva risipei alimentare ca preluator oficial de alimente.
În al doilea rând, toate organizațiile producătoare sau comerciante care voiau să doneze aceste alimente către către ONG-uri trebuiau să plătească pentru ele TVA, ceea ce era o barieră economică foarte mare și fara o logică fiscală în spate.
Și al treilea lucru care iarăși crea un blocaj: pentru fiecare contract de alimente donată de la producător sau hypermarket către ONG,producătorul trebuia să meargă să semneze un contract în formă autentică la notar. La cât de multe produse sunt și câte multe stocuri apar în fiecare zi, astaînsemna că ori în sediul principal al comerciantului sau producătorului să existe un birou notarial care să se ocupe doar de asta,ori să aibă un angajat care să stea doar la un birou notarial toată ziua.
Am reușit, împreună cu membrii Coaliției România Sustenabilă,să identificăm acesteprobleme, să argumentăm de ce ele trebuie rezolvate urgent și, iată, am expus aceste motive în Parlamentul României. Mai multi parlamentari au înțeles importanta acestor schimbări,iar aceste schimbari au fost făcute.Anul acesta modificarea legislativa a fost aprobatainclusiv de președintele Romaniei, Klaus Iohanis.
Astăzi, toți producătorii și comercianții de produse alimentare pot dona aceste stocuri mult mai ușor și mult mai facil, fără să fie nevoiți să plătească TVA către organizațile de tip Banca de Alimente. Și îiîncurajez să facă asta! Dacă îi cunoașteți, dacă aveți printre prieteni oameni care lucrează în industria asta, încurajați-i să doneze alimentele și să nu le mai transforme în deșeuri.

Cine poate să adere la proiectele din Coaliția România Sustenabilă?
Flavia Voinea: Este foarte important că vorbim despre rezultate concrete ale grupurilor de lucru. Ma gândesc că, în momentul în care venim cu exemple concrete ale acțiunilor voastre, oamenii înțeleg mai bine importanța proiectelor și faptul că, dacă se implică și ei, ajută.
Cine poate lua parte la proiectele voastre? Avem pe de o parte companiile la care am reținut două criterii, pe de o parte transparența și pe dealtă parte grija față de comunitate.Astea sunt două semne extraordinare ale unui management sustenabil, de care dau dovadă ei, și atunci cei care fac asta, mă gândesc că înțeleg nevoia de a se apropia de proiectele respective.
Avem societatea civilă.unde cred că ușa este deschisă. Este cel mai ușor să lucrați cu ei.
Avem și persoane fizice?

Dragoș Tuță: Da, avem și persoane fizice.In coaliție se pot înscrie voluntari.Informațiile se găsesc pe site-ul ambasadasustenabilității.ro.
Îi așteptăm alături de noi pentru că sunt multe momente în care pur și simplu avem nevoie atât de experiența lor în proiectele pe care le desfășurăm și fiecare e important să ne spună la ce se pricepe cel mai bine și cu ce ne poate ajuta.
Deasemenea, de multe ori este important să fim împreună o voce puternică și cât mai numeroasă! Pentru că este important pentru un lider să vadă că nu doar trei cetățeni sau X au o idee. Ideile pe care le vom prezenta publicului vor fi dezbătute cu întreaga comunitate și ne bazăm pe un număr mare de voluntari care ne vorajuta să promovăm acestei teme, astfel încât ele să ajungă atât pe agenda publică, cât și pe agenda instituțiilor din România care se ocupă de ele.
Așteptăm, așa cum am spus, toate organizațiile neguvernamentale care vor să colaboreze și cred în colaborare.
In sfârșit, avem ocazia să demonstrăm ceea ce tot vorbim de mult timp. Este un lucru dificil in România să colaborăm, din păcate, dar avem ocazia să o facem și să obținem un cadru neutru și corect. De asemenea, sunt aceste companii responsabile care – foarte bine ați spus – ne dorim să urmeze principii de management sustenabil și de asemenea să se implice în comunitate.

Direcționați banii din impozit către organizațiile neguvernamentale!
Dragoș Tuță: Fiind final de an, vreau să mai punctez un lucru: companiile din România beneficiază de o facilitate fiscală de care nu mai beneficiază nici un alt actor economic din Uniunea Europeana. Respectiv, pot direcționa 20% din impozitul datorat către stat pe venit sau pe profit, în funcție de tipul companiei, către organizațiile din societatea civilă, astfel încât ele să își îndeplinească mai bine misiunea și să implementeze proiectele lor. Le așteptăm alături de noi, vrem și vom face asta. Vom pune aceste bugete de donații și sponsorizări în legătură cu cele mai bune organizații neguvernamentale din România, astfel încât să construim proiecte mari cu impact național pe termen lung, care să fie finanțate de către noi.

Flavia Voinea: Mulțumesc! Încheiem cu această idee foarte concreta pe care o pot pune în practică ușor atat persoanele juridice cât și cele fizice, pentru că și ele pot redirecționa cei 2%.
Vă mulțumesc pentru prezență si vă invit să reveniți la Întâlnirile Capitale de la București FM, postul public al capitalei, cu proiectele următoare și cu acțiunile concrete pe care reușiți să le obțineți.
Dacă sunt proiecte la care aveți nevoie de sprijin pentru mediatizare, aici suntem!

Dragoș Tuță: Vă mulțumesc foarte mult și vă urez o iarnă călduroasă și cu multă, multă sănătate! Călduroasă și în suflet, dar să sperăm și în apartamentele din București!

Flavia Voinea: Așa sa fie! A fost alături de noi Dragoș Tuță, fondatorul Ambasadei Sustenabilității. Vă mulțumesc, seară bună!