Administratorul special al ELCEN, Claudiu Crețu, a afirmat, în cadrul dezbaterii organizate de către Liga Asociațiilor de Proprietari „Habitat”, că, pe termen lung, există soluții pentru modernizarea sistemului de termoficare.
Astfel, în circa o lună de zile, ELCEN va ieși din insolvență, pentru a putea accesa fonduri europene în valoare de 370 de milioane de euro, destinate modernizării capacităților de producție a energiei electrice și termice.
Pe termen scurt, însă, este nevoie de soluții mobile, temporare, care să dea agent termic pe timpul lucrărilor de modernizare.
„Există în piață soluții mobile, cu alimentare electrică etc, care pot da energie termică unui anumit areal, în perioada în care se lucrează pe acel tronson”, a declarat Crețu, în cadrul dezbaterii.
Șeful de la ELCEN a explicat că „până acum, orice lucrare mare de investiție în rețea presupunea efectuarea unui provizorat, acea conductă pe care o vedeam pe lângă săpătură, o conductă de propilenă, care să dea apă caldă. Se analizează dacă e mai rapid sau mai eficient să se facă acest provizorat sau aceste soluții temporare”.
Desigur, executarea acestor provizorate, pentru furnizarea energiei termice pe timpul lucrărilor, fac să crească durata de execuție a investiției sau reparației respective, fapt pe care și reprezentanții Companiei Municipale Termoenergetica l-au subliniat în numeroase rânduri.
Claudiu Crețu a mai declarat că, pentru asigurarea energiei termice în Sectorul 2, este necesară repunerea în funcțiune a CET Titan. Acest lucru ar fi posibil anul viitor, crede șeful ELCEN.
„Sistemul poate avea parametrii mult mai buni pentru toamna viitoare”, e de părere Claudiu Crețu.
Pe de altă parte, ministrul interimar al Economiei și Energiei, Virgil Popescu, susținea, după întâlnirea de la Guvern, de acum o săptămână cu primul ministru Ciucă, cu primarul și prefectul Capitalei, că trebuie demarat proiectul unei noi centrale pe amplasamentul fostului CET Titan, pentru a echilibra sistemul bucureștean de termoficare.
Din această declarație a ministrului de resort pare să rezulte faptul că nu poate fi vorba despre reactivarea CET Titan, ci ar urma să se construiască o nouă centrală, pe locul fostului CET.
În cursul dezbaterii au fost menționate și fondurile europene disponibile pentru modernizarea rețelei de termoficare – cele peste 300 de milioane de euro, pentru care s-a semnat deja un contract între Primăria Capitalei și Ministerul Fondurilor Europene, plus alte 250 de milioane de euro care ar putea fi atrase.
Desigur, aceste vești sună îmbucurător în contextul recentelor avarii, dintre care cea de la CET Sud care a lăsat o mare parte din București fără căldură și apă caldă timp de circa două săptămâni.
Numai că, în același context, al scăderii dramatice a calității serviciului de termoficare – din cauza degradării accentuate atât a rețelei primare de termoficare, cât și a capacităților de producție a energiei electrice și termice – deci, în acest context al nemulțumirii accentuate a clienților sistemului, nu trebuie să scăpăm din vedere faptul că, de la semnarea unor contracte de finanțare și până la finalizarea unor investiții, care să facă diferența, să sporească simțitor confortul bucureștenilor, e cale lungă, de ani de zile.
Bunăoară, Nicușor Dan a promis că 210 de km de rețea primară de termoficare, pentru care a semnat contractul de finanțare din fonduri europene cu circa o lună în urmă, vor fi reabilitați în 4 ani. Și această estimare este una optimistă.
Nici CET-urile ELCEN nu vor fi modernizare peste noapte, pentru a trece de la tehnologia anilor ’60 la cea din 2020, adică de la un randament de 50% la unul de peste 90%.
În acest timp, până la finalizarea investițiilor, mulți dintre bucureșteni, exasperați de calitatea serviciului, s-ar putea debranșa sau deconecta de la sistemul de termoficare, optând pentru centrale termice individuale, de apartament.
Există, deja, semnale că nemulțumirea beneficiarilor sistemului se va traduce într-un val de deconectări și debranșări, în această primăvară, după cum au afirmat unii dintre participanții la dezbaterea „Habitat”.
Cu siguranță, primii care se vor grăbi să părăsească sistemul de termoficare vor fi clienții cu posibilități materiale mai bune, care își pot permite să achiziționeze și să își monteze o centrală de apartament, să plătească gazele etc. Vor rămâne conectați la termoficare consumatorii cu venituri mai modeste. În acest fel, sistemul de termoficare și-ar putea pierde eficiența, în ciuda investițiilor. El ar rămâne fără obiect de activitate, practic.
Claudiu Crețu, administratorul special al ELCEN spune, însă, că „cei 370 de milioane de euro se investesc în centrale care produc energie ELECTRICĂ și termică, deci sunt centrale în cogenerare”.
Un răspuns extraordinar al administratorului special al ELCEN care subliniază astfel că principalul produs al ELCEN este energia electrică, cea termică fiind un produs secundar, crezidual chiar.
Acest răspuns al domnului Crețu ridică, însă, o întrebare de baraj: de ce nu a modernizat Ministerul Economiei CET-urile ELCEN în urmă cu 15-20 de ani sau mai mult, pentru a produce energie electrică cu un randament superior?!
Cât privește debranșările, această problemă ar putea fi rezolvată printr-o „comunicare corectă și coerentă cu consumatorii și consider că acest lucru poate fi făcut în primăvara viitoare. Astfel încât numărul debranșărilor să fie cât mai mic”, crede șeful de la ELCEN.
Rămâne de văzut dacă „comunicarea”, adică vorbele, îi vor mai încălzi cu ceva pe bucureșteni și va reuși să îi determine să mai aștepte ani de zile apa caldă și căldura…
După cum istoria va consemna dacă tardivele investiții vor reuși să salveze sistemul de termoficare bucureștean, ori vom avea o operație reușită cu pacientul decedat, ca în cazul CET Galați…
