Florin Cîţu: Am primit primele 10.000 de doze, iar săptămânal vom primi în jur de 140.000 de doze

Centrul Național de Stocare a vaccinurilor împotriva COVID-19 din cadrul Institutului „Cantacuzino” este complet autorizat și avizat de către Autoritatea Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România – autoritatea națională cu competență în domeniul medicamentului de uz uman.

Campania de vaccinare începe în acelaşi timp în România şi în Europa. 
Mâine începe campania de vaccinare oficială, cu efectuarea  primului vaccin.

Romania  a primit primele 10.000 de doze, iar săptămânal va primi în jur de 140.000 de doze.

Vaccinarea în România este gratuită, nu este obligatorie,

Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare:

„Sunt extrem de bucuros că astăzi vaccinurile au ajuns în siguranţă în Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino, care este denumit Centrul Naţional de Stocare. Reamintesc că Institutul Cantacuzino, prin Centrul Naţional de Stocare, a primit  autorizrea şi avizele necesare de la Agenţia Naţională a Medicamentelor şi Dipozitivelor Medicale din România. Este singurul centru care are capacitatea de stocare la minus 80 de grade, în momentul de faţă, la care se adaugă celelalte şase centre regionale de stocare”.
Prima persoană  va fi vaccinată mâine, la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş”.

Primele 10.000 de doze pleacă începând de astăzi către cele zece spitale Livrarea şi distribuirea se vor face pe un lanţ de frig obişnuit, aşa încât din momentul în care ajung în centrele de vaccinare se poate demara efectiv activitatea de vaccinare.

In total sunt contractate circa 10 milioane de doze de la compania BioNTech-Pfizer.

In momentul de faţă sunt încheiate contracte si cu celelalte companii producătoare de vaccinuri, încât în final să putem avea capacitatea de a vaccina cel puţin 10,7 – 11 milioane de persoane, ceea ce reprezintă circa 60-70% din populaţie, ca nivel de imunizare colectivă.

Legat de durata nivelului de protecţie al răspunsului imun post-vaccinare nu este în momentul de faţă un răspuns ferm din punct de vedere medical şi ştiinţific. Se estimează în schimb, pe baza datelor medicale, că acest tip de răspuns imun va fi de durată, categoric va fi de o durată mai mare decât răspunsul imun după boala naturală.

La acest moment strategia de vaccinare este una dinamică, este una flexibilă, încât să ne putem adapta la toate dovezile ştiinţifice care apar.

Fiecare etapă din strategia de vaccinare are obiectivele ei.

Cea din prima etapă are obiectivul de a proteja sănătatea lucrătorilor din sistemul mdical şi social pentru a avea o forţă de lucru care să asigure asistenţa medicală în momentul de faţă.

În etapa a doua, cea care vizează populaţia la risc, populaţia vulnerabilă, dacă vom avea un nivel de acoperire vaccinală foarte mare, acest lucru înseamnă că nu vom mai înregistra cazuri de forme severe, nu vom mai avea îmbolnăviri în rândul populaţiei cu risc şi, ca atare, nu vom mai avea presiunea pe sistemul medical şi, de asemenea, nu vom mai înregistra decese sau impactul acestora va fi mult diminuat.

Reacţiile adverse sunt de intensitate uşoară-medie.

Din ceea ce s-a înregistrat până la acest moment sunt reacţi adverse locale, cele mai frecvente, şi anume: durere, disconfort la locul de administrare, umflătură, tumefacţie, în anumite cazuri roşeaţă şi pot să fie înregistrate reacţii adverse generale precum: febră, dureri de cap, dureri musculare, dureri articulare. Au fost înregistrate si câteva cazuri de reacţii adverse majore la persoane care aveau un istoric alergic major, istoric de şoc anafilactic.

Vaccinul se stochează pe o perioadă de şase luni, între o temperatură de minus 60, minus 90 de grade. După ce este scos de la această temperatură şi ajunge la temperatura de plus 2, plus 8 grade are o stabilitate de 120 de ore, ceea ce înseamnă circa cinci zile.

Durata transportului până la centrul de vaccinare nu trebuie să fie mai mare de 12 ore. Ajunge la centrul de vaccinare, este pus în refrigerator cu monitorizarea permanentă a temperaturii în care să se facă dovada oricând că au fost respectate condiţiile de transport şi în mod deosebit de temperatură, iar după ce un facon este scos de la două grade la temperatura camerei el are o stabilitate după reconstituire de şase ore. Într-un flacon sunt cinci doze.
Din studiile efectuate, practic, răspunsul imun începe să devină protector la circa 14 zile de la prima doză, însă beneficiile maxime se obţin la circa şapte zile după administrarea celei de a doua doze.
Probabil că începutul lunii aprilie este momentul, cel puţin din punct de vedere teoretic, la care autoritatile estimează demararea etapei a 3-a de vaccinare.

 Sfaturi pentru publicul larg, înainte de vaccinare

În primul rând este important istoricul medical al fiecărei persoane, de aceea este important rolul medicului de familie şi al investigaţilor efectuate anterior vaccinării.  Nu este nevoie de investigaţii care trebuie făcute înainte de efectuarea vaccinării, ţinând cont de faptul că la Centrul de vaccinare există un triaj medical care se face fiecărei persoane în ideea de a identifica reacţiile acute, febrile, stările febrile care contraindică temporar vaccinarea.

Trebuie să avem încredere în personalul medical, să discutăm cu medicii de familie, să discutăm cu medicii care cunosc istoricul nostru medical, pentru a putea lua cea mai bună decizie legata de indicaţia de vaccinare.

Cele 10 spitale de boli infecțioase aflate în prima linie în lupta împotriva COVID-19:

-Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”

-Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Braşov
– Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, București
– Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Dr. Victor Babeş” din Bucureşti, inclusiv secţia
externă modulară Pipera
– Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Cluj-Napoca
– Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Constanţa
– Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babeş” din Craiova
– Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Iaşi
– Spitalul de Pneumoftiziologie „Dr. Nicolae Ruşdea” din Baia Mare
– Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava

-Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeş” din Timişoara,
inclusiv secţia exterioară a acestui spital – secţia clinică de recuperare cardiovasculară
din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare Timişoara.