Suntem în preajma Zilei Culturii Naționale, care se anunță bogată în manifestări, la multe dintre ele bucureștenii putând să participe gratuit, fie online, fie offline prin vizite la fața locului.
Dar ce mai înseamnă dincolo de toate acestea patrimoniu național? Ce avem? Ce păstrăm și, mai ales cum păstrăm? Au căutat răspunsul la aceste întrebări, în emisiunea „În Comunitate”, Mihaela Ioniță împreună cu invitatul ei, Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.
Chiar dacă alte capitale europene fac bani frumoși din valorificarea clădirilor de patrimoniu, zone întregi devenind căutate de turiști sau chiar de corporații, în București se pare că situația este total opusă.
Zi de zi în orașele din toată țara dispar clădiri de patrimoniu și acestea nu sunt demolate de autorități, ci chiar de proprietarii lor. Un exemplu recent este acela al unei clădiri de patrimoniu care se afla pe strada Verona și în ultimii ani devenise aproape un simbol al Festivalului „Street Delievery”. De cele mai multe ori locul respectiv ori rămâne gol, ori pe acel loc se construiesc la repezeală cladiri care nu se potrivesc cu stilul zonei.
Proprietarii demolează aceste clădiri nu pe furiș, ci cu acte în regulă, aceasta și datorită carențelor care există în legislația actuală. O altă problemă este și lipsa educației artistice în școli care, mai târziu, i-ar fi ajutat pe viitorii adulți să valorizeze corect clădirile de patrimoniu și nu numai.
Însă se întâmplă și lucruri bune: societatea civilă a început să se autosesizeze și chiar să reacționeze pentru salvarea unor clădiri de patrimoniu.
Inițiativa „Ambulanța pentru monumente” a salvat multe clădiri și a început să fie preluat și de alte orașe din țară. Programul a fost premiat și la nivel european.
Două alte programe au început de curând: „Adoptă o casă de la Roșia Montană” și „Timbrul pentru monumente”.
Acesta din urmă este o taxă extrabugetară destinată finanţării lucrărilor de protejare a monumentelor istorice și este obligatorie pentru operatorii economici ce desfăşoară activităţi generatoare de venituri din vânzări de produse şi servicii care promovează sau utilizează imagini cu monumente istorice, imobile de patrimoniu sau în zona de protecţie a monumentelor istorice.
„Timbrul Monumentelor Istorice”, un alt program al Institutului Național al Patrimoniului, a fost instituit în scopul de a sprijini activităţile de protejare, restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice, prin finanţarea de lucrări precum: intervenţii de urgenţă, amenajări în vederea pregătirii monumentelor istorice pentru vizitare gratuită, investigaţii şi elaborarea de reglementări, norme şi metodologii, programe sau proiecte culturale privind monumentele istorice.
Programul și mecanismul de finanţare din fondul TMI include atât monumente istorice aflate în proprietatea statului, a cultelor religioase, cât și monumente istorice aflate în proprietate privată a unor persoane fizice sau juridice.
Gestionarea timbrului monumentelor istorice de către Ministerul Culturii, prin Institutul Naţional al Patrimoniului, este reglementată de Legea privind protejarea Monumentelor Istorice.
Un alt program care se bucură de popularitate în rândul publicului este „In-Herit – Centrul naţional de informare şi promovare a patrimoniului cultural” prin intermediul căruia Institutul Naţional al Patrimoniului urmăreşte să aducă patrimoniul cultural mai aproape de cetăţeni.
„Conştienţi de faptul că moştenirea culturală a României va fi protejată şi transmisă mai departe doar atâta vreme cât va fi cunoscută şi apreciată în toată bogăţia şi diversitatea ei, dorim să dezvoltăm o structură permanentă prin intermediul căreia să îmbunătăţim accesul publiului larg la servicii de informare şi educare în domeniul patrimoniului cultural.
Centrul va fi totodată o platformă de prezentare şi dezbatere asupra rolului patrimoniului cultural în cadrul societăţii româneşti contemporane, de aducere laolaltă a tuturor celor interesaţi de prezervarea, promovarea şi punerea în valoare a acestuia – public larg, specialişti, reprezentanţi ai societăţii civile, ai administraţiilor publice, ai instituţiilor educaţionale şi nu numai. Pe scurt, vedem acest centru drept un spaţiu de dialog despre viitorul patrimoniului cultural din România.
O parte importantă în acest proces o vor avea partenerii care ne însoţesc în cadrul proiectului. Astfel, împreună cu Fundaţia Pro Patrimonio, vor fi create instrumente online de informare şi educare a publicului cu privire la valorile patrimoniului cultural, inclusiv Ghidul Salva-Monument, În cadrul componenței Educaţie pentru patrimoniu a proiectului, Asociaţia Da’DeCe va avea rolul de a dezvolta modalităţi inovatoare de punere în valoare a patrimoniului cultural şi de educare a publicului, cu ajutorul mijloacelor contemporane de exprimare artistică.
Nu în ultimul rând, prin schimburile de bune practici cu Institutul Norvegian al Meşteşugurilor, specialiștii români din domeniu vor învăța noi practice în privinţa modalităţilor de promovare a patrimoniului imaterial.”, a declarat Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.
Un alt proiect este „Restart pentru conacul Marghiloman”, proiect care se va derula cu sprijinul comunității din Hagiești.
Vor urma 3 ani și jumătate de consultări, proiecte educaţionale şi culturale, lucrări de restaurare și de punere în valoare, iar proiectul va avea si o componentă educațională.
Însă domeniul păstrării și restaurării clădirilor și zonelor istorice se confruntă în present cu o lipsă de personal și, mai ales, de personal specializat. Insăși Institutul Național al Patrimoniului nu are suficienți specialist.
Există tineri arhitecți interesați de acest domeniu, unii care au urmat specializări serioase în domeniu dar pentru că posturile sunt blocate, țara pierde acești specialiști în restaurare de clădiri care sunt doriți de instituțiile de profil similar din alte țări europene.
Institutul Național al Patrimoniului este implicat și în programe europene cum este, de exemplu, participarea la distincția europeană „Marca Patrimoniului European”, a cărui sesiune de preselecție pentru anul 2020-2021 a fost prelungită.
„Marca Patrimoniului European” este o iniţiativă menită să aducă în atenţia publicului şi în special a tineretului European, valorile fundamentale europene, elementele comune de istorie, cultură şi patrimoniu cultural care contribuie la consolidarea sentimentului de apartenenţă la Uniune şi a dialogului intercultural.
Pot fi expresie a acestor valori situri de o mare varietate de manifestare – monumente, situri naturale, subacvatice, arheologice, industriale sau urbane, peisaje culturale, locuri comemorative, bunuri şi obiecte culturale şi patrimoniu imaterial asociate unui loc, inclusiv patrimoniu contemporan, care au vocaţia de a plasa istoria şi cultura naţională a fiecărei ţări într-un context de relevanţă europeană.
Există și reușite ale Institutului Național al Patrimoniului unde interventia și restaurarea făcute profesional au redat circuitului unei clădiri de patrimoniu, cum ar fi Casa Severeanu, astăzi muzeul cu același nume care adăpostește colecția de artă a doctorului George Severeanu.
Sunt multe de făcut în domeniu patrimoniului dar dacă toate aceste probleme de la schimbarea legislatiei și până la aceea a intervențiilor de restaurare si păstrare făcute de specialist de primă mână vor fi rezolvate, românii nu vor avea decât de câștigat.
