Despre riscul seismic din București, numărul de clădiri cu risc ridicat de prăbușire în caz de seism ridicat, ce trebuie făcut, a aflat Andreea Bratu de la Ciprian Spătaru, reprezentantul ”Re:Rise – Asociația Pentru Reducerea Riscului Seismic”, invitat în Matinalul ”Bună dimineața, București!” pe 98.3.
”Vorbim adesea de cele 350 de imobile oficiale cu bulina roșie, dar mai avem 1600 de clădiri expertizate în anii ’90, încadrate în categorii de urgență. Practic, toate aceste clădiri intră acum la clasa I de risc. Deci, avem cele 350 plus aceste 1600 de clădiri. Cumva, pe acestea din urmă ne ferim să le recunoaștem oficial”, spune Ciprian Spătaru.
Dacă vrei să afli despre harta interactivă a clădirilor expertizate, de ce se evită recunoașterea oficială a celor 1600 de clădiri, ce cartiere sunt supuse riscului și de ce, ce este de făcut, ascultă AUDIO.
”Mai avem și toate clădirile la care nu s-a uitat nimeni în toți acești ani. Bloc fără risc seismic se traduce în faptul că nimeni nu s-a uitat la acel bloc. Dimensiunea riscului e mult mai mare decât ne place să credem. Cele mai vulnerabile clădiri ar trebui să fie cele construite înainte de 1940 și cele înalte, de peste 7 etaje. Apoi avem clădirile construite înainte de ’80, cu spații comerciale la parter și cu regim de înălțime între 8 și 12 etaje. Cutremurele din Vrancea au o particularitate: sunt pe adâncime, ceea ce înseamnă că afectează o zonă mai vastă și cu preponderență clădirile înalte (7, 8, 14 etaje)”, explică reprezentantul ”Re:Rise – Asociația Pentru Reducerea Riscului Seismic”.
