Ca urmare a investigației Recorder privind reclamele mincinoase la suplimente alimentare, Flavia Durach, lector universitar doctor, SNSPA, ne prezintă câteva practici digitale simple, prin care să vă feriți de publicitatea înșelătoare, indiferent de domeniu:
1. Primul și cel mai important sfat este să întrebați întotdeauna un specialist din domeniul respectiv, pe care îl cunoașteți și în care aveți încredere!
De exemplu, nu întrerupeți tratamenul prescris de medic fără acordul acestuia și consultați-l dacă doriți să abordați terapiile alternative pentru afecțiunea de care suferiți. Un alt exemplu: dacă intenționați să mergeți într-o excursie, verificați dacă oferta extraordinară pe care ați vazut-o online nu conține, de fapt capcane, cerând oferte similare detaliate de la agenții de turism consacrate.
În plus, accesați site-urile oficiale ale destinațiilor turistice pentru care optați, pentru a fi siguri că luați deciziile corecte.
2. A doua măsură este să verificați credibilitatea sursei.
În cazul fraudei cu suplimente alimentare, potențialii clienți dădeau click pe reclame pe care nu le recunoșteau ca atare, și ajungeau pe site-uri fantomă.
Atenție, deci, la numele domeniului de internet folosit – unele domenii mimează website-uri cunoscute de știri sau aparținând unor instituții ale statului.
În acest caz, faceți o căutare separată pe Google, accesând direct site-ul oficial în cauză și vedeți dacă are are același conținut precum site-ul fantomă, dacă folosește aceleași sigle și arată în același fel. Observați diferențele.
3. În al treilea rând, atenție la declarațiile specialiștilor.
În cazul reclamelor mincinoase, este o practică frecventă să abuzeze de imaginea unor experți cunoscuți, fără acordul acestora. În acest caz, puteți accesa paginile social media ale specialiștilor în cauză sau le puteți scrie pentru a verifica dacă într-adevăr se asociază respectivului produs.
Pe de altă parte, manifestați atenție și la declarațiile atribuite unor persoane a căror poziție profesională este greu verificabilă, sau anonimizate, sau colective: „medicii susțin că…”.
4. Ultimul sfat pentru astăzi: atenție la mesajul publicitar!
Multe reclame înșelătoare folosesc o tehnică de propagandă, ”generalitatea sclipitoare”, prin care un cuvânt sau o expresie vagă, lipsită de ”acoperire”, este folosită mai degrabă pentru a evoca sentimente pozitive și a ne grăbi decizia, în loc să ne informeze.
De exemplu, dacă este propus un leac-minune, o soluție universală la toate problemele pe care le aveți, un produs ”secret”, la care aveți acces în mod preferențial, sau dacă vi se cere explicit să renunțați la orice alte variante existente pe piață, este posibil să fiți manipulați.
În plus, atenție la cuvintele de senzaționaliste („Șoc”, „Adevărul despre…”, „Nimeni până acum nu a…”).
Regula de aur: când sună prea bine să fie adevărat, cel mai probabil este o exagerare sau o păcăleală. Până data viitoare, alegeți sursa sigură de informații, BucureștiFM!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake-news în social media, pentru că
nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceeea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 fm de la 09:15, 13:40 și 18:30!
Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
Flavia Durach este lector universitar doctor în cadrul Facultătii de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online.
