Pedagogia digitală, de la proiect la realitate

Arhiva

Profesorul Ovidiu Pânișoară, invitatul emisiunii In Comunitate, este autorul mai multor cărți de profil printre care ”Comunicarea eficientă”, ”Medaliile succesului”, ”Profesorul de succes”, ”Emotiile – de la teorie la poezie”, ”Pregătirea psihopedagogică”, ”Pedagogia digitală”. Pandemia a întârziat într-o oarecare măsură publicarea ultimei cărți deoarece situația reală creată de aceasta în domeniu educației nu putea fi ignorată de autor.

Posibilitatea legăturilor și a lecțiilor online a fost cumva o salvare pentru profesori si elevi in timpul pandemiei. Însă această legătură online are si dezavantajele ei: oamenii nu mai socializează în mod real iar aceasta poate crea anumite probleme de comportament, de socializare și chiar de comunicare în unele situații.

Însă omul se adaptează. Pot exista anumite ritmuri diferite de adaptare în functie de vârstă și de mediu. Se stie că înainte părinții si profesorii se temeau că tinerii și copiii petrec prea mult timp pe internet. Însă, în același timp se știe că și înainte profesorii mergeau la cursuri pentru a-și perfectiona abilitățile digitale. Existau mari temeri fată de acest exces de folosire a tehnologiei. Apăruse chiar conceptul de demență digitală: aici era vorba despre copiii care foloseau prea mult tehnologia și ajungeau să se poarte ca niște copii cu probleme de concentrare si atenție deși ei nu aveau nici o boală a sistemului nervos.

În urma situației create de epidemia de Coronavirus cu toții au fost forțați – elevi și profesori – să se plieze și să se adapteze din mers la un nou stil de predare dar și de învățare. Iar dacă înainte părintii si profesorii formau o alianță de autoritate acum aceasta pare a fi fost dată uitării. În același timp părintele nu știa ce face elevul în clasă dar acum părinții au stat acasă și au putut vedea ce fac copiii în ”clasa virtuală”. Aceasta a dus și la contradictii între părinte și profesor: părintele consideră că el își cunoaște mai bine copilul și nu acceptă sfaturile profesorilor, considerând că el își cunoaște mai bine copilul. Profesorii sunt de părere că părinții nu au suficiente cunoștiințe pedagogice și nu îl pot îndruma pe copil în totalitate și nici una dintre tabere nu acceptă sfaturi de la celălaltă. Copilul de cele mai multe ori profită de această situație nou apărută.

Ce-i drept acest mod de predare are si unele dezavantaje. Totul se afla la un click distanță ceea ce va duce și la o anume plictiseală a elevilor. Aceștia știind că profesorul nu îi vede așa cum se întâmpla în clasă se mai ridică de la locul lor și își ocupă timpul măcar pentru căteva minute cu ceva ce li se pare mai interesant sau, chiar pot să copieze destul de lejer la teste. Aceasta arată necesitatea schimbării metodelor de predare și astfel lecția să devină atractivă pentru elevi, adică să le stârnească și curiozitatea de a caută mai multe informații în legătură cu subiectul și să propună proiecte în legătura cu acesta. De asemenea, relațiile dintre profesori și elevi dar si dintre elevi și elevi vor trebui să se schimbe și să se bazeze mai mult pe colaborare și mai puțin pe concurență cum este în mare parte, în prezent.

Situația creată de pandemie nu a schimbat planurile de modernizare a învățământului și de elaborare a unor pedagogii noi ci doar le-a accelerat. Inainte de pandemie se avea în vedere modernizarea învățământului cu ajutorul tehnologiei și se lucra la o pedagogie digitală, unde la anumite obiecte urma a se folosi realitatea augmentată, realitatea virtuală, etc. Această directie va continua și, în timp, pedagogia virtuală dar si cea unde se folosesc noile tehnologii se va dezvolta iar profesorii vor îmbina metoda clasică de predare cu metodele noi apărute. Generațiile viitoare de profesori vor preda și după metodele unei pedagogii digitale și vor fi mult mai capabile să îmbine aceste metode de predare.

Chiar si până acum există deja unele schimbări pozitive care sunt evidente: s-au creat platforme de predare dar si baze de date pentru profesori si elevi. S-a vazut necesitatea ca fiecare scoală să fie conectată la internet chiar dacă este situată în cel mai depărtat sat, necesitatea în scoli a unor laboratoare informatice și a unor cadre didactice pregătite pe disciplinele tehnice.

Am discutam despre pedagogia digitală, astăzi, In Comunitate, cu profesorul Ovidiu Pânișoară de la Departamentul pentru formarea profesorilor din Universiatatea Bucuresti.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.