Cu siguranta, multi dintre noi ne aducem aminte de reciclarea din urma cu mai bine de 30 de ani. Strangeam hartie, frunze, sticle… Nu stiam scopul dar ne deranja masura, pentru simplul fapt ca era impusa. Acum nu ne impune nimeni dar nu mai suntem obisnuiti sa o facem. Desi planeta moare iar noi avem o mare contributie. Din fericire sunt tineri care ne trag de maneca.
Gabriela Ticu nu stie cum era acum multi ani dar stie ce trebuie sa faca acum. A facut „Harta reciclarii”. „Suntem o asociatie non-profit, suta la suta romaneasca…Avem programe de antreprenoriat, educatie de mediu, harta reciclarii. Prin programul „Harta reciclarii” ne adresam profesorilor din toata tara care vor sa fie voluntari si sa sustina la clase reciclarea. Si anul trecut am ajuns la 43 de mii de elevi. Acum inscriem si alti profesori voluntari si ii pregatim sa predea la randul lor elevilor. Copiii sa inteleaga ca deseurile nu sunt gunoaie ci resurse valoroase care pot fi introduse in circuitul economic”.
Copiii de azi, adultii care vor face viitorul. Pare o idee desueta, insa trebuie sa ii invatam ca pot pune umarul la sanatatea tuturor. „Copiii sunt destul de receptivi, deschisi sa invete. Le explicam despre animalute, natura, inteleg conceptul de poluare…inteleg ca fiecare deseu are locul lui. Ce e mai greu, e pasul urrmator. Pentru ca nu in toate comunitatile se face colectarea separata, pe fractii. Acolo profesorii incearca sa gaseasca solutii. A crescut partea de constientizare in randul oamenilor. Insa nu au unde sa recicleze”.
La vremuri noi, oameni noi, oameni care ne explica faptul ca n-am trait sanatos iar economia noastra nu era tocmai ce trebuia. „Noi am avut o economie nesustenabila. Eram obisnuiti sa extragem produsele naturale, le procesam, mergeau la magazin si aruncam. Economia circulara inseamna sa reparam, sa refolosim, si totul sa se intoarca in ciclul economic. Uleiul de exemplu poate fi reutilizat: se poate transforma in biodiesel. Pe harta reciclarii incercam sa identificam puncte de colectare. Am vorbit cu primarii, cu consiliile locale, cu magazine… sunt 12 mii de puncte la nivel national”.
Reciclam si avem grija de planeta si in pandemie. Iar perioada pe care o trecem pare ca ne-a invatam ceva la capitolul asta. Mastile aruncate ne fac rau iar mancarea care nu ne mai trebuie poate fi reciclata si ea. „Harta reciclarii este un proiect mai vechi din 2012, ne adresam locuitorilor din Bucuresti. Am relansat harta in mai 2019, la nivel national. Actualizam informatiile aproape saptamanal iar utilizatorii pot intra zilnic sa puna informatii. Acum lucram cu magazinele care au cos de colectare a mastilor. Aceste masti nu sunt reciclabile dar este important sa ajunga in cosuri speciale, sa poate fi incinerate. Daca merg la groapa de gunoi, pot ajunge in natura si poluam suplimentar. In Romania reciclam doar 14% din deseurile menajere. La nivel european s-au interzis tacamurile din plastic. Din vara asteptam cosuri speciale pentru compost. Avem deja o lege care impune asta pentru autoritati. Si alimentele pot fi reciclate. Sunt multe materiale care se pot recicla de multe ori; de exemplu sticla”.
Si pentru ca nu e nicio rusine sa invatam de la altii… „Reciclarea este un proiect de economie sociala. Colectam intre 25 si 125 de kg de obicei de la birouri. Il transportam cu cargo triciclete, eco. Este un model olandez si noi am adus cargo triciclete in Romania in 2009. De luna aceasta putem merge oriunde in Bucuresti, avem si un program special si pentru blocuri in sectorul 2”.
Despre deseuri ca despre o bogatie, am discutat astazi, In Comunitate, cu Gabriela Țicu manager de proiect la Asociatia Viitorul Plus.
