Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a transmis vineri, într-o postare pe Facebook, că nu vrea să intre „în polemici și discuții pe tema ordinului cu criteriile de carantinare”, dar că vrea să clarifice unele „aspecte procedurale”.
El explică faptul că deciziile grupului tehnico-științific, grup din care a făcut parte și fostul secretar de stat Andreea Moldovan, cea care a elaborat acel ordin publicat în Monitorul Oficial, se transmit spre aprobare Comitetului Național pentru Situații de Urgență si numai acesta poate emite în final o hotărâre.
„Vreau să încep cu explicații clare asupra modului de luare a deciziilor în situația pandemiei, și mai ales în ce privește grupul tehnico-științific. Grupul tehnico-științific a fost înființat de Comitetul Național pentru Situații de Urgență ca un grup de suport pentru bolile înalt contagioase. Este un grup care include experți, care include instituții și au un rol în a lua decizii și în a propune soluții tehnice către CNSU. De altfel, grupul are un regulament de funcționare, care a fost aprobat acum câțiva ani, pentru că grupul este mai vechi decât pandemia în care ne aflăm. Iar dacă citim acest regulament vedem că: „hotărârile grupului tehnico-științific se transmit spre aprobare” – atenție, spre aprobare! – Comitetului național pentru situații speciale de urgență, cum era numit atunci comitetul. Deci, grupul tehnico-științific nu ia decizii de la sine și le execută, deciziile grupului pleacă ca propuneri pentru CNSU, condus de primul-ministru și reprezentat în Comitet de miniștri și de șefi de instituții, unde se dă aprobare sau se pot modifica anumite criterii pe care noi propunem în alt sens pentru a ieși hotărârea CNSU”, spune Arafat într-un video postat pe pagina sa de Facebook.
Grupul Tehnico-Ştiinţific a avut o şedinţă pe 23 martie, care însă nu s-a încheiat cu o decizie de aprobare a criteriilor de carantinare, a spus şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.
„Noi am avut o şedinţă, în 23 martie, Grupul Tehnico-Ştiinţific, iar şedinţa a avut mai multe discuţii în cadrul ei, a fost convocată după ce noi am primit unele propuneri de la INSP care trebuiau discutate şi în cadrul acestor discuţii au fost prezentate criteriile şi, într-adevăr, s-a discutat asupra unuia dintre aceste criterii şi anume numărul de locuitori dintr-o localitate care să fie considerată mare – 50.000 sau 100.000 – şi votul a fost pentru 100.000 locuitori, dar asta n-a însemnat aprobarea întregului set de criterii care au apărut în ordin”, a explicat Arafat.
El a precizat că decizia din acea şedinţă, consemnată în procesul-verbal şi prezentată ulterior Ministerului Sănătăţii, nu prevede aprobarea criteriilor de carantinare.
Potrivit acestuia, pe 9 aprilie a fost trimisă o adresă de la INSP la Ministerul Sănătăţii, care atrage atenţia asupra unuia dintre criteriile propuse, care nu poate fi calculat la nivelul localităţilor.
Premierul Florin Cîţu, care a preluat interimar portofoliul Sănătăţii după demiterea lui Vlad Voiculescu, a dispus miercuri abrogarea Ordinului ministrului Sănătăţii 506/2021 privind stabilirea unor noi reguli pentru instituirea carantinei.
Marţi în Monitorul Oficial a fost publicat un ordin pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1309/2020 privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire şi limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2.
Potrivit acestuia, carantina zonală putea fi instituită pentru municipiile/zonele metropolitane cu peste 100.000 de locuitori care întrunesc minimum 60 de puncte. Aceste puncte se acordă în funcţie de o serie de indicatori precum: numărul de teste efectuate în ultimele 7 zile, rata de pozitivitate în ultimele 14 zile, rata de incidenţă cumulată în 14 zile a cazurilor de infecţie cu SARS-CoV-2, trendul incidenţei cumulate pentru ultimele 14 zile, numărul de cazuri din focare/numărul total de cazuri din unitatile administrativ teritoriale, grad de ocupare a paturilor ATI în judeţ, grad de ocupare a paturilor destinate pacienţilor cu COVID-19 în judeţ.
Puteti urmari explicatia aici:
