Bugetul Sectorului 1 respins de consilierii locali, din cauza problemelor de legalitate!

Articol de Mircea Apostolescu, 19 aprilie 2021, 15:49

Consilierii locali de la Sectorul 1 au respins, astăzi, cu 11 voturi pentru, 6 abțineri și 9 împotrivă, proiectul de buget al primarului Clotilde Armand. Asta după ce săptămâna trecută consilierii au respins ordinea de zi a ședinței pe a cărei ordine de zi se afla proiectul de buget.

Rămânând consecvenți cu poziția de  săptămâna trecută, reprezentanții PNL în Consiliul Local al Sectorului 1 au solicitat, încă de la debutul ședinței, scoaterea de pe ordinea de zi a ședinței a proiectului de buget, pe motiv că acesta are probleme de legalitate.

Ramona Porumb, viceprimar Sector 1: Proiectul de buget construit pe o hotărâre suspendată!

Viceprimarul Sectorului 1, Ramona Porumb, a declarat pentru București FM că proiectul de buget propus de către primarul Clotilde Armand are o problemă de legalitate, fiind construit pe baza unei organigrame a Primăriei Sectorului 1 aprobată prin Hotărârea nr. 291/ 04.12. 2020 a Consiliului Local care a fost suspendată de către instanță.

Conform tuturor juriștilor pe care grupul de consilieri locali PNL de la Sectorul 1 i-a consultat, bugetul ar trebui construit pe vechea organigramă, iar cele trei structuri – Administrația Piețelor, Centrul Cultural și Administrația Școlilor, desființate prin organigrama suspendată ar trebui să se regăsească bugetate fiecare dintre ele, ca ordonatori secundari de credite, în urma hotărârii judecătorești, a mai spus viceprimarul din Banu Manta.

Mai mult, într-un punct de vedere al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP) se spune că „Față de situația expusă, prevederile legale menționate și obiectul solicitării, rezultă că Hotărârea Consiliului Local al Sectorului 1 al Municipiului București nr 291/04.12.2020 a încetat temporar să producă efecte juridice astfel că sub acest aspect se revine la situația anterioară reorganizării prin actul administrativ menționat. Prin urmare, la acest moment raportarea trebuie să se facă la Hotărârea Consiliului Local al Sectorului 1 municipiul București în vigoare la data anterioară a Hotărârii Consiliului Local al Sectorului 1 municipiul București nr 291/04.12.2020”.

În context, trebuie reamintit faptul că Tribunalul Municipiului București (TMB) a decis, pe 30 martie, să suspende executarea hotărârii Consiliului Local al Sectorului 1 prin care s-a adoptat reorganizarea unor structuri din subordinea acestuia.
Hotărârea a fost promovată de către primarul Clotilde Armand.

Suspendarea este executorie, chiar dacă decizia instanţei poate fi atacată cu recurs, iar suspendarea este valabilă până la judecarea pe fond a cererii de anulare a reorganizării.

Conform ANFP „Hotărârea de suspendare este executorie de drept iar introducerea recursului nu suspendă executarea. Suspendarea executării actului administrativ are ca efect încetarea oricărei forme de executare până la expirarea duratei suspendării, conform prevederilor art. 14 alin. (4) (7) și art. 15 alin. (3) din Legea 544/2004 cu modificările și completările ulterioare”.

În pofida hotărârii TMB, edilul din Banu Manta a decis să redacteze și să susțină și în ședința de Consiliu Local de astăzi un proiect de buget în care structurile desfiinţate prin hotărârea suspendată nu sunt finanţate.

În schimb, sunt finanţate structurile înfiinţate chiar prin hotărârea de reorganizare.

În susținerea acestei decizii primarul Clotilde Armand aduce o a doua opinie juridică formulată de către Direcţia Juridică a Primăriei potrivit căreia suspendarea de către TMB a hotărârii de Consiliu Local privind reorganizarea ar avea efecte doar pe viitor.

Însă, conform art. 14 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, printr-o plângere prealabilă, persoana vătămată poate cere instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond pe cererea de anulare.

Deoarece suspendarea actului administrativ, în sine, are scopul prevenirii „unei pagube iminente”, interpretarea în sensul menţinerii efectelor deja produse de actul administrativ, adică a desființării celor trei structuri și înfiinţarea altora, nu se poate susține.
La fel ca în cazul anulării actului administrativ, care constituie obiectul fondului procesului, şi suspendarea produce efecte ex tunc, adică de la momentul adoptării respectivului act administrativ, asupra tuturor faptelor şi actelor rezultate din actul suspendat.

Practic, dacă, pe fond, instanţa va da câştig de cauză reclamanţilor şi va anula hotărârea de consiliu local privind reorganizarea, cele trei structuri nu vor avea finanțare de la bugetul loca, iar structurile nou înființate vor fi cheltuit în mod ilegal bani publici.

Iată ce reține completul Tribunalului București, în motivarea hotărârii judecătorești de suspendare a Hotărârii Consiliului Local al Sectorului 1 nr. 291/04.12.2020: Instanța apreciază că există o îndoială puternică şi evidentă asupra prezumţiei de legalitate pe care se fundamentează actul administrativ ce face obiectul cauzei.
In ce privește claritatea hotărârii atacate, se constată ca exista o serie de inadvertențe .

Astfel, din simpla lecturare a acesteia nu reiese care este data de la care încetează activitatea celor trei instituții.

Data intrării in vigoare a unei hotărâri de consiliu de reorganizare – act administrativ cu caracter individual – se stabilește potrivit art.199 din Codul administrativ raportat la modalitatea de comunicare a acesteia.

Ori, in cuprinsul hotărârii se prevăd obligații pentru directorii celor 3 instituții teoretic desființate care se intind pe un termen de până la 30 de zile de la adoptarea hotărârii, fără nici un fel de corelare cu data intrării în vigoare a respectivei hotărâri .

Din aceasta perspectivă, par a se încălca prevederile art. 1 al.5 din Constituție și ale art.8 al. 3 din Legea 24/2020 referitoare la claritatea normei, potrivit cu care „4) Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu încărcătură afectivă. Forma şi estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia şi claritatea dispoziţiilor. ”

In plus, însă, se realizează și un impediment in executarera propriu-zisă a hotărârii atacate, deoarece apare ca dificil de determinat întinderea mandatului celor 3 directori și a obligațiilor ce le revin acestora.

De asemenea, inclusiv cu privire la desființarea efectivă a celor trei instituții par a fi neclarități în modalitatea de reglementare a acestei desființări, după cum reiese din susținerile părților cauzei.

În ce privește hotărârile de consiliu, dispozițiile de primar și alte dispoziții contrare care își încetează aplicabilitatea, acestea apar a avea un obiect nedeterminabil, neputând fi cunoscut unui cititor diligent la ce anume acte administrative si prevederi contrare se referă.

O astfel de tehnică de redactare pare a fi in contradicție flagrantă cu prevederile art. 39 din Legea 24/2000, potrivit cu care „ Art. 39. – (1) Referirea într-un act normativ la alt act normativ se face prin precizarea categoriei juridice a acestuia, a numărului său, a titlului şi a datei publicării acelui act sau numai a categoriei juridice şi a numărului, dacă astfel orice confuzie este exclusă.

2) În cazul unor abrogări parţiale intervenite succesiv, ultima abrogare se va referi la întregul act normativ, nu numai la textele rămase în vigoare.

(3) Abrogarea unei dispoziţii sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ iniţial. Fac excepţie prevederile din ordonanţele Guvernului care au prevăzut norme de abrogare şi au fost respinse prin lege de către Parlament.

(4) Dacă o normă de nivel inferior, cu acelaşi obiect, nu a fost abrogată expres de actul normativ de nivel superior, această obligaţie îi revine autorităţii care a emis prima actul.

(5) Abrogările parţiale sunt asimilate modificărilor de acte normative, actul normativ abrogat parţial rămânând în vigoare prin dispoziţiile sale neabrogate.

Condiţiile de formă şi de fond ale abrogării

Art. 65. – (1) Abrogarea poate fi dispusă, de regulă, printr-o dispoziţie distinctă în finalul unui act normativ care reglementează o anumită problematică, dacă aceasta afectează dispoziţii normative anterioare, conexe cu ultima reglementare.

(2) În cadrul operaţiunilor de sistematizare şi unificare a legislaţiei se pot elabora şi adopta acte normative de abrogare distincte, având ca obiect exclusiv abrogarea mai multor acte normative.

(3) În vederea abrogării, dispoziţiile normative vizate trebuie determinate expres, începând cu legile şi apoi cu celelalte acte normative, prin menţionarea tuturor datelor de identificare a acestora. ”

In plus, potrivit art. 134 al.3 din Codul administrativ „ (3) Data şedinţei consiliului local precizată cu ocazia convocării este stabilită, cu respectarea modului de calcul al termenelor procedurale, prevăzut de art. 181 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, astfel:

a) în termen de 5 zile de la data comunicării dispoziţiei de convocare pentru şedinţele ordinare; ”, si potrivit art. 135 al.1-8 din Codul administrativ „(1) Proiectul ordinii de zi se redactează de către secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale şi compartimentele de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, ca anexă la documentul de convocare la propunerea primarului sau a consilierilor locali, după caz, în condiţiile legii.

(2) Este obligatorie înscrierea pe proiectul ordinii de zi a proiectelor de hotărâri care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 136 alin. (8).

(3) Proiectul ordinii de zi a şedinţei consiliului local poate cuprinde proiecte de hotărâri, cu menţionarea titlului şi a iniţiatorului, rapoarte ale primarului, ale viceprimarului, ale consilierilor locali, ale comisiilor de specialitate, ale comisiilor speciale sau mixte, rapoarte sau informări ale conducătorilor organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică în unităţile administrativ-teritoriale, după caz, precum şi orice alte probleme de interes local.

(4) Proiectul ordinii de zi a şedinţei consiliului local se aduce la cunoştinţă locuitorilor comunei, ai oraşului sau ai municipiului/subdiviziunii administrativ-teritoriale prin mass- media, prin afişarea pe pagina de internet a unităţii administrativ-teritoriale sau prin orice alt mijloc de publicitate.

(8) Suplimentarea ordinii de zi se aprobă numai pentru probleme urgente cu majoritate simplă. ”

Așa cum rezultă din lecturarea sumară a procesului verbal de ședință și a hotărârii atacate, apare ca reală susținerea că proiectul de hotărâre nu a figurat în convocatorul ordinii de zi a ședinței din data de 04.12.2020, ci a fost trimis în seara zilei de 03.12.2020 către consilieri, precum și că acesta nu a fost pus in dezbatere publică .

Acest proiect de hotarare a fost adoptat pe ordine de zi suplimentara.

Deși starea de fapt definitivă urmează a fi stabilită de instanța investită cu fondul acțiunii in anulare, Tribunalul reține că , în situația necesității adoptării unor reglementări care presupun afectarea drepturilor persoanelor pare a fi necesar a fi parcurși toți pașii procedurali prevăzuți de lege, acestea neputând fi adoptate în regim de urgență și fără respectarea termenelor prevăzute de Codul administrativ pentru adoptarea unor hotărâri de consiliu in regim ordinar.

In acest sens, de altfel, s-a pronuntat constant Curtea Constituțională a Romaniei când a analizat ordonanțe de urgență prin care se afectau drepturile salariale ale persoanelor – Decizia CCR 1.221 din 12 noiembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 136/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învăţământ în anul 2008″, se retine în motivarea Tribunalului București.