Data trecută am discutat despre bulele informaționale și cum ne dăm seama că suntem captivi în ele.
Astăzi, Flavia Durach, lector universitar doctor în cadrul Facultătii de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne oferă câteva propuneri de evadare.
Spuneam în ediția anterioară că bulele informaționale se referă la expunerea selectivă la informație pe internet, produsă cu ajutorul algoritmilor. Bulele informaționale se creează în baza acțiounii combinate a preferințelor și intereselor noastre subiective și a predicțiilor și selecțiilor realizate de algoritmi.
Nu depinde doar de noi să ieșim din bulele informaționale, însă putem ”antrena” algoritmii să ne livreze conținut mai diversificat și ne putem obișnui să căutăm activ surse variate de informare.
Iată câteva sugestii în acest sens pentru a ieși (cel puțin parțial) de sub influența algoritmilor:
1. Renunță la obiceiul de a citi știri în principal de pe rețelele sociale.
Sondajele arată că, în ultimii ani, a crescut reflexul de a utiliza rețele sociale ca poartă de acces la știri.
Problema este că algoritmii platformelor sociale au o acțiune polarizantă și furnizează un conținut hiper-personalizat (deci, limitativ).
2. Ia măsuri cu privire la browserul pe care îl utilizezi, adică programul de navigare pe internet (ex. Mozilla, Internet Explorer, Chrome).
Șterge periodic istoricul de căutare, memoria cache, cookies-urile și folosește funcția de navigare incognito.
Realizează căutări alternative de pe mai multe browsere și nu te opri doar la prima pagină a rezultatelor de căutare.
3. Abonează-te la newsletterele oferite de diversele publicații de știri și reviste online.
Practica de citi newslettere permite echipei editoriale să îți prezinte o selecție a știrilor importante, în locul algoritmilor.
Mai multe newsletter, mai multe perspective.
Înlocuiești astfel factorul tehnologic cu cel uman.
Pentru a ieși (din nou, parțial) de sub efectul propriului subiectivism în selectarea informației:
1. Aplică o abordare graduală.
Pentru început, nu căuta puncte de vedere și analize complet diferite de opiniile tale, ci încearcă să identifici un teritoriu comun de dezbatere.
2. Caută activ puncte de vedere variate.
Accesează un mix de surse locale, regionale și internaționale, formate diferite text, vizual, audio-video, și canale: presă scrisă/TV/presă online/ social media (ex. bloguri, vloguri, pagini de Facebook).
Diversifică specificul paginilor și persoanelor publice pe care le urmărești pe platformele digitale (chiar dacă nu ești de acord cu ele).
Forțează-te să asculți și să evaluezi cu calm alte puncte de vedere.
Urmărește și publicații pe care le percepi ca având o orientare editorială diferită de a ta.
Nu da ”block” doar pentru diferențe de opinie și nu recurge la un limbaj incitator la ură.
Până la săptâmâna viitoare, alege sursa sigură de informații, BucureștiFM!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a
întâlnit cu fenomenul fake-news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceeea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 fm de la 09:15, 13:40 și 18:30!
Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
