Guvernul a adoptat o ordonanță pentru eliminarea mai multor produse de unică folosință din plastic.
Primele produse de plastic de unică folosinţă care vor dispărea de pe piaţă sunt: tacâmurile, paiele, beţişoarele igienice pentru urechi, farfuriile (inclusiv farfurii din carton cu folie de plastic), beţele pentru baloane, recipientele pentru alimente din polistiren, cănile din polistiren, plasticul oxo-degradabil.
Obiectivele Ordonanţei privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului vizează prevenirea şi reducerea efectelor existenţei plasticului asupra mediului, în special asupra mediului acvatic şi asupra sănătăţii umane, precum şi la promovarea tranziţiei la o economie circulară cu modele de afaceri, produse şi materiale inovatoare şi durabile, contribuind astfel la funcţionarea eficientă a pieţei interne.
În ceea ce priveşte reducerea consumului pentru alte bunuri de plastic de unică folosinţă, până în 2026, în comparaţie cu 2022, România trebuie să adopte măsuri pentru o reducere ambiţioasă şi susţinută a consumului de produse din plastic de unică folosinţă.
Exemple de măsuri:
– obiective naţionale de reducere a consumului (spre exemplu sticle si cutii din plastic, caserole, capace etc.);
– alternative reutilizabile pentru consumator (spre exemplu ambalaje reutilizabile);
– interzicerea acordării gratuite de produse de unică folosinţă.
Legat de cerinţele specifice ale produselor, de la 3 iulie 2024 pot fi introduse pe piaţă numai recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la trei litri care au dopurile/capacele din plastic ataşate de ele, în timpul etapei de utilizare preconizată a produselor.
De asemenea, începând cu 2025, toate sticlele PET introduse pe piaţă trebuie să conţină plastic reciclat în proporţie de cel puţin 25%, şi, începând cu 2030, procentul creşte la cel puţin 30%.
Totodată, marcajul pentru produsele de plastic de unică folosinţă se aplică obligatoriu, începând cu intrarea în vigoare a ordonanţei. Marcajul are ca scop informarea consumatorilor cu privire la prezenţa plasticului, impactul negativ al acestuia şi modul de gestionare corectă a deşeului.
De exemplu, categoria 1 vizează: absorbantele, tampoanele igienice şi aplicatoare de tampoane, şerveţele umede şi anume şerveţele preumezite de îngrijire personală şi de uz casnic, paharele pentru băuturi. În categoria 2 intră produsele din tutun cu filtre şi filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinaţie cu produse din tutun.
Ordonanţa de urgenţă vine şi cu noi reglementări privind răspunderea extinsă a producătorilor. Astfel, aplicându-se principiul „poluatorul plăteşte”, s-au introdus prevederi legate de scheme de răspundere extinsă a producătorilor, care să acopere costurile necesare pentru gestionarea şi curăţarea deşeurilor şi pentru măsurile de sensibilizare menite să prevină şi să reducă astfel de deşeuri.
Exemple de produse vizate: recipiente pentru alimente; pachete şi folii; recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la trei litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora; pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora; pungi de transport din plastic subţire, şerveţele umede; baloane; produse din tutun cu filtre şi filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinaţie cu produse din tutun.
În ultimii 50 de ani, producţia şi consumul de plastic au crescut de 20 de ori şi, se pare că se va dubla, iar în următorii 20 de ani va depăşi 600 milioane tone la nivel mondial. Doar 30% din plasticul din UE – care totalizează 25 milioane de tone anual – este colectat separat şi reciclat. Prin urmare, plasticul devine un pericol tot mai mare pentru flora şi fauna acvatică, el reprezentând 85% din deşeurile marine întâlnite pe plaje.
