Comunicat de presă
74% dintre elevii din programele socio-educaţionale ale Organizaţiei Salvaţi Copiii, care au nevoie de sprijin pentru a depăşi decalajele acumulate în anii şcolari 2019-2020 şi 2020-2021, puternic afectaţi de pandemie, provin din comunităţi urbane defavorizate.
În cazul a 90% dintre copii, părinţii lor nu sunt în măsură să le ofere ajutor în procesul de învăţare şi parcurgere a lecţiilor, din cauza nivelului scăzut de educaţie şi a situaţiei financiare precare, arată evaluarea făcută de Organizaţia Salvaţi Copiii România, din datele furnizate de centrele de educaţie remedială.
Pentru a contribui la reducerea decalajului dintre copii, în perioada iulie – august, Salvaţi Copiii a organizat programe de sprijin pedagogic pentru peste 2.500 de copii grupaţi în 39 de grupe de grădiniţă estivală şi 71 de grupe de educaţie remedială.
Cele 71 de grupe de educaţie remedială au inclus peste 2.000 de copii, dintre care:
- 74% provin din familii vulnerabile care locuiesc în mediul urban,
- 26% provin din comunităţi rurale.
În ceea ce priveşte elevii participanţi la program, marea lor majoritate (76%) sunt în ciclul primar, iar 24% în ciclul gimnazial de învăţământ.
De la începutul anului, Salvaţi Copiii a oferit servicii directe, socio-educaţionale, unui număr de peste 5.300 de copii din comunităţi defavorizate din Bucureşti şi 18 judeţe.
Copiii din ciclul primar, mai afectați de școala online
Lacunele educaţionale şi nevoile de recuperare au fost apreciate de către cadrele didactice implicate în programele Salvaţi Copiii ca fiind extrem de mari, mai ales în cazul elevilor din ciclul primar, majoritatea profesorilor estimând că educaţia online a condus la stagnare în achiziţii sau chiar la regres.
Potrivit evaluărilor iniţiale realizate de specialiştii Salvaţi Copiii la debutul programului estival de sprijin educaţional, pentru 7 din 10 copii, autonomia în procesul de învăţare era limitată sau lipsea cu desăvârşire, copiii neputând să execute sarcinile şcolare fără ajutorul unui adult.
În ceea ce priveşte nivelul cunoştinţelor academice, rezultatele evaluărilor iniţiale au indicat că cele mai mari decalaje au fost înregistrate la matematică, domeniu în care 78% dintre copii nu atingeau un nivel corespunzător clasei absolvite, urmat de limbi străine (77%), limba română şi ştiinţe (58%).
Alte probleme semnalate de cadrele didactice, pentru cea mai mare parte a copiilor participanţi la activităţile remediale estivale, sunt rezultatele şcolare slabe, situaţiile de corigenţă şi situaţia mediilor neîncheiate la finalul semestrului II.
Principalele cauze ale regreselor educaționale
Lipsa posibilităţii părinţilor de a le oferi sprijin şcolar suplimentar copiilor a fost principalul motiv care a determinat necesitatea intervenţiilor remediale în cazul copiilor din programul de vară Salvaţi Copiii (pentru 90% dintre copii). Aceasta este determinată în principal de nivelul scăzut de educaţie al părinţilor.
Astfel, jumătate (49%) dintre mamele copiilor cuprinşi în programul remedial al Salvaţi Copiii au absolvit cel mult învăţământul primar, iar încă un sfert (25%) cel mult gimnaziul, situaţia fiind similară şi în ceea ce priveşte taţii (41% având doar studii primare şi 27% gimnaziale).
În strânsă legătură cu nivelul educaţional al părinţilor, situaţia financiară a familiilor reprezintă un alt factor semnificativ de vulnerabilitate pentru copiii cuprinşi în program. Astfel, pentru jumătate dintre familii, nivelul lunar al veniturilor pe membru de familie nu depăşeşte 400 de lei şi doar în cazul a 16% dintre familii acest nivel este de peste 600 de lei.
O altă dificultate comună a fost accesul deficitar al copiilor la activităţile educaţionale desfăşurate prin intermediul tehnologiei şi al internetului.
Cu toate că au avut la dispoziţie tablete cu conexiune la internet sau alte echipamente electronice puse la dispoziţie de Salvaţi Copiii sau de autorităţi, problemele de conexiune la internet din unele zone, prezenţa la lecţiile online concomitent a mai multor fraţi, în aceeaşi cameră a locuinţei, au determinat deficienţe în accesul la educaţia online pentru o parte consistentă a copiilor.
Impactul programului remedial desfăşurat pe perioada verii şi recomandări pentru autorităţi
Rezultatele evaluărilor realizate la finalul programului educaţional implementat de Salvaţi Copiii pe durata verii demonstrează eficacitatea acestui tip de intervenţii. Astfel, aproape jumătate (48%) dintre copiii participanţi au ajuns la o autonomie deplină în învăţare, iar cunoştinţele acumulate au ajuns la un nivel bun şi foarte bun în cazul a peste 71% dintre ei.
În ceea ce priveşte progresele la disciplinele şcolare, la Matematică, procentul copiilor care aveau un nivel insuficient sau satisfăcător al cunoştinţelor a scăzut de la 77% la intrarea în program la 56% la finalul programului, iar al celor care aveau un nivel bun şi foarte bun al cunoştinţelor a crescut de la 23% la 44%.
La Limba Română procentul copiilor care aveau un nivel insuficient sau satisfăcător al cunoştinţelor a scăzut de la 58% la intrarea în program la 29% la finalul programului, iar al celor care aveau un nivel bun şi foarte bun al cunoştinţelor a crescut de la 42% la 71%.
La Ştiinţe, procentul copiilor care aveau iniţial un nivel insuficient sau satisfăcător al cunoştinţelor a scăzut de la 58% la 31% la finalul programului, iar al celor care aveau un nivel bun şi foarte bun al cunoştinţelor a crescut de la 42% la 69%.
Pornind de la rezultatele acestui program, Organizaţia Salvaţi Copiii supune atenţiei Ministerului Educaţiei următoarele concluzii şi recomandări:
1. Impactul produs de limitările şcolii online asupra elevilor diferă foarte mult la nivel individual, iar cei mai vulnerabili sunt copii din familiile dezavantajate, în care nivelul de educaţie al părinţilor şi/sau veniturile reduse ale familiei nu au putut compensa aceste limitări ale procesului educaţional. De asemenea, pentru elevii din ciclul primar, educaţia online nu a reprezentat de multe ori o soluţie adecvată, decalajele acumulate fiind semnificative.
Recomandăm Ministerului Educaţiei să încurajeze şi să faciliteze (în plan metodologic) o evaluare serioasă a nivelului real al cunoştinţelor şi abilităţilor fiecărui elev, la debutul anului şcolar 2021-2022, urmată de implementarea unor măsuri individualizate de recuperare a pierderilor educaţionale acumulate.
2. Intervenţiile de educaţie remedială reprezintă cea mai eficientă soluţie de a depăşi efectele negative ale perioadei de şcoală online, dar şi dezavantajele cu care se confruntă elevii din familii dezavantajate din punct de vedere socioeconomic.
Deşi vacanţa de vară ar fi reprezentat o perioadă adecvată, prea puţin valorificată de autorităţi pentru implementarea unor intervenţii susţinute de educaţie remedială, este necesar ca Ministerul Educaţiei să clarifice urgent situaţia programului ‘Şcoala după şcoală’ pentru noul an şcolar şi să asigure continuarea acestuia, remediind problemele întâmpinate în implementarea programului pe durata celui de al doilea semestru al anului şcolar anterior.
3. Atât în contextul generat de pandemia de Covid-19, cât şi anterior acestei perioade, nevoia unei reforme curriculare a fost frecvent subliniată atât de specialişti, cât şi de partenerii educaţionali şi societatea civilă.
În prezent, ne aflăm într-un moment în care efectele şcolii online, precum şi discontinuitatea procesului de reformă curriculară (a se vedea situaţia elevilor care vor începe clasa a IX-a) necesită un răspuns urgent din partea autorităţilor din domeniul educaţiei.
Context social
Potrivit ultimelor date EUROSTAT, riscul de sărăcie sau excluziune socială (venituri sub 60% din mediană, intensitate scăzută a muncii sau deprivare materială severă) a scăzut constant în rândul copiilor, până în 2019, dar a înregistrat o creştere în anul 2020, deşi, la nivelul populaţiei generale, tendinţa a fost tot descrescătoare, astfel:
- Scade în populaţia generală, de la 31,2% (2019) la 30,4% (2020)
- Creşte în rândul copiilor, de la 35,8% la 36,3%. Este primul an din ultimii 5 în care se înregistrează o creştere a riscului de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor (din 2016 până în 2019 a scăzut constant).
- Deprivarea materială severă creşte şi ea uşor în populaţia generală, de la 14,5% la 15,2%, creşte mai mult în rândul copiilor, de la 17,7% la 21,4% şi creşte masiv în rândul copiilor mici (sub 6 ani), de la 16% la 22%.
- Deprivarea materială în sfera alimentară (inabilitatea de a-şi permite, măcar o dată la două zile, o masă cu carne, peşte sau proteină echivalentă) evoluează absolut dramatic, mai ales în cazul familiilor cu copii: a crescut de la 9,1% la 11,9% în cazul familiilor formate din doi adulţi şi doi copii şi de la 18,9% la 30% în cazul familiilor monoparentale.
Totodată, Eurostat arată că rata de părăsire timpurie a şcolii a crescut de la 15,3% (2019) la 15,6% (2020). Este primul an, din 2015, în care România înregistrează o creştere a acestui indicator. Astfel, ţara noastră s-a îndepărtat şi mai mult de ţinta pe care îşi asumase să o atingă până în anul 2020 (11.3%).
În acelaşi timp, a scăzut rata de participare la servicii de îngrijire şi educaţie pentru copilăria timpurie. În cazul serviciilor cu program redus (1-29 de ore pe săptămână), scăderea este de la 63,3% la 48,4% în cazul copiilor cu vârsta între 3 şi 6 ani şi de la 13,1% la 6,2% în cazul copiilor sub 3 ani.
În cazul serviciilor cu durată prelungită (peste 30 de ore/săptămână), scăderea este de la 11,5% la 11% în cazul copiilor între 3 şi 6 ani şi de la 1% la 0,6% în cazul copiilor cu vârsta sub 3 ani.
Reamintim rezultatele PISA din 2018: 41% dintre elevii români din sistemul educaţional se plasează în aria analfabetismului funcţional, 46,6% au dificultăţi uriaşe în realizarea de calcule matematice simple, iar 43,9% nu au cunoştinţele generale elementare despre societate, oameni şi univers.
Aceste valori s-au agravat cu certitudine în perioada pandemiei şi, din acest motiv, eliminarea pierderilor şi a decalajelor acumulate în anii şcolari 2019-2020 şi 2020-2021 reprezintă priorităţi naţionale şi trebuie să se regăsească în strategiile şi politicile Ministerului Educaţiei.
