Anul acesta, toamna astronomică începe în data de 22 septembrie la ora 22,21, potrivit Observatorului Astonomic „Amiral Vasile Urseanu”. În aceeași zi, în emisfera australă începe primăvara.
Este momentul în care Soarele trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, potrivit site-ului www.astro-urseanu.ro.
După echinocţiul de toamnă, ziua devine tot mai scurtă iar noaptea tot mai lungă, până la solstiţiul de iarnă, din 21 decembrie.
Soarele pierde din putere, vremea devine tot mai rece și ne pregătim pentru iarnă.
În ziua echinocțiului de toamnă soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale Est și Vest. În zona Polului Nord, începe noaptea polară, iar în zona Polului Sud, Soarele stă deasupra orizontului pentru 6 luni, până când începe echinocțiul de primăvară.
Potrivit tradiției, după cum va fi timpul în această zi așa va fi și anul viitor: dacă plouă dimineața, va fi primăvara ploioasă; soare la amiază înseamnă an bun; dacă plouă, va fi an ploios, dacă e soare, va fi an secetos; vremea posomorâtă înseamnă toamnă rea, tunetele anunță toamnă lungă.
Obiceiurile și tradițiile sunt concentrate în jurul zilei Crucii. Cu această ocazie, se aduc la biserică flori și se împodobește crucea.
Echinocțiul de toamnă este legat și de încheierea muncilor agricole și de sărbătorirea recoltelor. Sătenii obișnuiesc să ducă bucate din recoltă la preot pentru a fi sfințite.
Acum se iau ultimele recolte și se fac provizii pentru sezonul rece. În această zi se prepară primul must din strugurii proaspăt culeși, se bat nucii și se scutură merele și gutuile.
Încă din Antichitate, solstițiile și echinocțiile erau calculate cu precizie matematică de către astronomi. Echinocțiile îi fascinau pe astronomi prin faptul că ziua era egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ.
Cuvântul „echinocţiu” derivă din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”.
