Poluarea mediului, crima organizată și culoarea politică!
Articol de dianamatei, 27 septembrie 2021, 19:29
Ard deșeuri în România sub ochii „vigilenți” ai autorităților.
Deșeurile ne sufocă, la propriu.
Autorităților le trec fumul și…fumurile pe lângă nasuri, însă nu se întâmplă nimic!
Nu s-a întâmplat, de fapt, până acum 6 luni.
Un ONG-ist, fără…fumuri, ia în primire Garda de Mediu.
Se luptă cu…fumurile altora, rezultatele se văd dar este eliberat din funcție din motive politice.
Unii îl regretă, alții se bucură.
Sunt cei care comiteau infracțiuni de mediu. Infracționalitatea de mediu este foarte mare. Poluarea aerului, solului, apelor…Printre poluatori sunt și factori importanți: primari care incediau deșeuri, spune Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii de Mediu.
Statul și legea ar trebui să meargă mâna în mâna.
Dar, mai presus de toate, ar trebui să fie educația; cu vorba bună, nu cu biciul.
„Se face greu curățenie; ține de educația oamenilor. Educația poate fi înlocuită de bici. Cel mai vigilent ochi în teren este cel al cetățeanului. E primul care amendează un coportament neadecvat. Dar și instituțiile cu cât sunt mai puternice cu atât au o amprentă mai vizibilă. Combaterea a fost făcută când am dus comisari ditr-un județ în altul. Și poliția tratează cu indolența”.
De la arderea vreascurilor în spatele curților, România a juns să ardă deseuri periculoase pentru sănătate.
Și nu sunt câțiva oameni, sunt adevărate rețele de infractori.
Și nu sunt numai oameni simpli.
„Am ocolit presiunea politică. Asta ne chinuie pe noi. Faptul că e o întreagă țesătură de oameni politici, structuri de crimă organizată în care sunt funcționari ai statului. Avem o întreagă rețea de crimă organizată pe arderea deșeurilor provenite din dezmembrări auto; poluarea este foarte mare când se ard astfel de deșeuri”.
Povestea continuă de ani de zeci de ani pentru că legea permite.
Nu e bici dar nici măcar o nuielușa.
„În momentul de față arderile ilegale nu sunt transformate în infracțiuni; în mod normal așa ar trebui să fie. Ceea ce rezultă din urmă arderilor de cabluri la fel. Apoi trebuie vorbit cu comunitățile. Statul trebuie să investească în astfel de zone. Amendamente legislative să ne ducă mai aproape de lege pentru toți. E complicat”.
Poluarea nu înseamnă numai arderea desurilor.
Suntem sufocat de praf, de trafic, de platformele industriale.
„Probabil că pe primul loc este traficul. Apoi avem furtuni de praf. Nu avem o centură verde. Apoi e poluare dată de depozitare ilegală de deșeuri din jurul capitalei; sunt sute de hectare…avem poluarea dată de șantierele din București, care nu au fost călcate de controale în ultimii ani; poluarea dată de mizeria și praful de pe străzi. Noi nu avem cultură spalatului străzilor; sursele industriale, gropile de gunoi”.
Nici urechile noastre nu scapă de agresiune.
Și nici aici, din păcate, nu avem nici bici, nici nuielușa, nici legislație.
„Garda de mediu nu are instrumente pentru a sancționa poluarea fonică. Deși sunt multe sesizări. Am vorbit cu alte țări și am văzut dechidere și din partea Ministerului Mediului însă nu sunt bani”.
Octavian Berceanu pleacă de la Grada de Mediu cu fruntea sus. Omul simplu, de pe stradă, îl vrea înapoi, indiferent de culoarea politică. Pentru că a lăsat-o deoparte și s-a pus și în slujba celor cu alte culori la rever. A dat zeci de mii de amenzi și parcă Bucureștiul nu a mai fumegat.
„Nu am intervenit niciodată în favoarea unei părți. Dacă am schimabt pe cineva, am făcut-o pe performanță scăzută. Și am rugat oamenii să-și aleagă șefi. Managementul instituțional trebuie schimbat în România. Lucrurile merg încet și foarte încet la stat. Și, dacă prindem viteză, se întâmplă ce s-a întâmplat acum. Oamenii vor să meargă mai departe și totul s-a năruit peste noapte. Eu nu m-am dus să conduc pentru partid, ci pentru toată lumea. Încrederea de sine este cel mai important lucru pe care au căpătat-o cei 450 de comisari în toată această perioadă. Și de aceea s-au văzut rezultate”.
România scoate capul din gunoaie, cu oameni care le ard…legal.
Și cu cei care mai ard și…amenzi!