Aerul nostru, cel de toate zilele!
Articol de dianamatei, 11 octombrie 2021, 20:30
Respirăm din ce în ce mai greu, ne înecăm, tușim…
Nu, nu este Covid19!
Este poluarea din București. Aerul irespirabil pe care îl inhalăm de ani de zile, riscându-ne sănătatea și, mai rău, viața.
Autoritățile tac și, dacă nu tac, nu sunt băgate în seamă.
Reduta încearcă să fie cucerită acum de ong-uri care se zbat singure, spune directorul executiv al Ecopolis Oana Neneciu.
„Nu avem stații de monitorizare dar nici date și transparență. Am creat de la zero o rețea de monitorizare a aerului. Sursele principale sunt traficul auto, încălzirea, șantierele, aglomerația… Aerul din București e prost de peste 12-13 ani. Problema principală este că oamenii habar nu au. În orașe provine din traficul auto, încălzirea apartamentelor, lipsa spațiilor verzi, proastă igienizare a străzilor. Poluarea industrială există dar e reglementată de alte legi”.
Suferim, deopotrivă, oameni mari și copii.
Ne sufocăm viitorul, cu mâinile altora.
„În școli sunt proiecte dar mici. Sunt implicați părinți, profesori. În niciun caz nu vin de sus, de la Ministerul Educației. Nu se monitorizează aerul în școli, în jurul școlilor și al grădinițelor. Suntem în urma țărilor europene la capitolul educație ecologică. În Europa există mișcări întregi pe această tema ale copiilor și tinerilor”.
Și poate n-am fi ajuns aici dacă am fi avut două responsabilități.
„În priml rând, să votăm și apoi să vedem ce fac politicienii cu voturile noastre. Pentru că degeaba îmi schimb mașina, dacă politicile de mediu nu există”.
Remedii există dar cine să și le asume? S-ar pierde scaune și bani mulți.
„Sunt deciziii care nu sunt populare: taxarea mașinilor poluante, taxarea importului de mașini vechi, zone cu emisii reduse în orașe – nu se permite o categorie de mașini sau sunt taxe. Aceste deciziii nu se iau, sunt greu de digerat de clasa politică. Încercăm să modificăm legea de calitate a aerului și vrem sisteme de monotirizare extinse, transparentizarea datelor, implicarea primăriilor”.
Am ajuns să dăm socoteală și în fața mai marilor din Europa.
Pentru două particule care aduc, în final, moarte.
„Există niște norme pe care nu trebuie să le depășim. Cele mai poluante particule în suspensie sunt PM10 și PM2,5, particule de praf, nocive. Sunt în legislația europeană. Apoi dioxidul de azot și de sulf care se găsesc, cel mai adesea, în orașe. Noi deja suntem în procedura de infrigement”.
Și noi cu cine votăm? Cu arderile de deșeuri și tăierile de păduri?
Sau cu legea care ne-ar aduce aer curat?
„Dacă am avea o rețea ingrată de transport in comun, ne-am lasă mașinile acasă. Dacă am avea o lege a deșeurilor, am recicla mai mult. România este fieful arderilor de deșeuri. În pandemie a scăzut poluarea dar nu foarte mult. Există surse despre care înainte nu vorbeam; tot felul de practici. Trebuie politci ferme și controale masive. Arderea deșeurilor este de 4 mii de ori mai nocivă decât cea a lemnului”.
