Oamenii își doresc să aibă parte de știri imparțiale, într-o lume din ce în ce mai polarizată, spune Flavia Durach, lector universitar doctor în cadrul Facultătii de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online.
Acestea sunt concluziile unui raport realizat de Reuters Digital Institute.
Cercetarea, care s-a bazat pe focus grupuri, interviuri și metoda ținerii unui jurnal, a reunit participanți din patru țări – Marea Britanie, Statele Unite, Brazilia și Germania.
Participanții înțeleg prin imparțialitate și obiectivitate același lucru: reflectarea realității în mod onest și corect.
Ce așteaptă publicul de la jurnaliști?
O diferențiere clară între articol de știri, analiză și articol de opinie – ceea ce se întâmplă mai rar pe rețelele sociale. După cum explică autorii raportului, ”în cazul mass media tradiționale, diferențele dintre știri, analiză și opinie sunt mult mai clare, fiind delimitate de către etichete speciale și secțiuni clare, dar în mediul online granițele s-au estompat. […] pe rețelele sociale, știrile mizează mai mult pe emoție și pe controversă.”
Relevant pentru discuția despre fake news este faptul că participanții sunt de acord că a face jurnalism imparțial nu presupune acoperirea unor puncte de vedere extreme sau care dezinformează doar de dragul de a prezenta toate perspectivele asupra unui subiect, chiar dacă libertatea de expresie rămâne cea mai importantă. Deși majoritatea oamenilor doresc să fie expuși la o gamă largă de puncte de vedere, mai ales pe marginea subiectelor sociale sau politice de maximă importanță, ei nu mai sunt dispuși să tolereze confuzia dintre fapte și opinii, dintre argumente verificabile și perspective extremiste sau exagerate, nefundamentate.
Dorința de imparțialitate ridică însă numeroase probleme în mediul online. Apar tot mai multe dovezi că, indiferent de platforma digitală la care ne referim, algoritmii fac selecții care nu sunt neutre. În cazul Facebook, dezvăluirile recente arată modul în care un ”like” la o postare valorează de cinci ori mai puțin decât un emoji (preferabil de furie). Un experiment realizat de jurnaliștii Wall Street Journal pe Tik Tok a demonstrat că pe măsură ce utilizatorii se adâncesc în universul TikTok, ei sunt ”împinși” de sistemul de recomandări către un conținut periferic, care este, sub o formă sau alta, dăunător sau extrem. Datele strânse de către Twitter arată că algoritmul favorizează viralizarea tweeturilor politicienilor de dreapta.
Pentru o informare mai obiectivă, recomand o dietă media variată, care să includă surse din mass media tradiționale, din mediul online și din partea specialiștilor / experților din diverse domenii. Nu uita să evaluezi în permanență credibilitatea informațiilor, indiferent de unde le obții.
Rămâi pe BucureștiFM pentru un jurnalism echilibrat!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a
întâlnit cu fenomenul fake-news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 fm de la 09:15, 13:40 și 18:30!
Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
