Pe măsură ce Bucureștiul se dezvoltă, devine din ce în ce mai inaccesibil și scump pentru cei cu venituri mici, cu puțină educație sau fără putere de muncă, orașul rămâne totuși atractiv pentru persoane vulnerabile din localități și mai sărace. În absența oricăror perspective de viitor în localitățile lor, oamenii vin aici în încercarea de a supraviețui. In acelasi timp există și multe persoane care își pierd locuințele fie din cauza unor datorii neplătite, fie în urma unor depresii, fie a unor divorțuri ori a pierderii serviciului urmat de imposibilitatea plătirii facturilor obisnuite sau a unui imprumut luat de la bancă.
Reprezentantii Centrului de Resurse pentru Reprezentare Publică au stat de vorba cu mai multi oameni ai străzii despre problemele pe care aceștia le au.
In primul rând capacitatea de primire a serviciilor de tip adăpost de noapte de la nivelul sectoarelor este redusă în raport cu nevoia, fapt care devine cu atât mai grav în perioadele de iarnă. Foarte putine adăposturi oferă și o componentă rezidențială care ar fi mai potrivită pentru cei care au un loc de muncă sau pentru cei care doresc să se angajeze.
Nu există soluții de adăpostire pentru familii iar în cazul în care aceștia mai au și copii, singurul lucru care se poate face doar pentru copii este acela de a f luati de lângă părintii lor și duși în centre de plasament.s
Serviciile medicale pentru persoanele fără adăpost sunt insuficiente raportat la nevoile existente.
Toate adăposturile de noapte, conform criteriilor de acces în instituție, exclud persoanele aflate în situația de a nu putea să aibă grijă de ele singure.
Deși unele Direcții de asistență socială ale sectoarelor spun că oferă consiliere și acompaniere pentru obținerea documentelor de identitate sau a altor documente necesare pentru obținerea diferitelor beneficii sociale, problema lipsei actelor rămâne semnificativă.
In multe adăposturi oamenii nevoiti să trăiască pe stradă nu se simt în siguranță, conditiile de igienă din aceste locuri sunt precare iar atitudinea personalului este una neprietenoasă și lipsită de empatie.
În concluzie, politicile sociale ocupă un spațiu marginal în București. Lipsa acută de locuințe sociale, insuficiența adăposturilor de noapte, lipsa de acces la servicii medicale sau la consiliere nu își găsesc locul între prioritățile de dezvoltare a orașului. Astfel, cei care nu își permit să plătească chiria și care suferă și de multiple alte vulnerabilități, devin “oamenii străzii”: o categorie care, în cel mai bun caz, este tratată cu milă, nu cu respectul cuvenit oricărui cetățean. Statul, prin autoritățile care îl reprezintă și procedurile create, pare cel puțin indiferent față de această problemă. Lipsa unui domiciliu, a actelor de identitate, a unui serviciu, a asigurării de sănătate sunt probleme cu care persoanele fără adăpost se confruntă de multe ori simultan. Aceste probleme creează o serie de cercuri vicioase. Fără o intervenție activă și eficientă pentru ruperea acestor cercuri, aceste persoane fără adăpost sunt condamnate să rămână în această situație. Prin acest raport Centrul de Resurse pentru Reprezentare Publica încearcă să aducă în atenția autorităților dar și a societății civile câteva dintre problemele pe care oamenii le resimt acut.
O diagnoză a serviciilor oferite de căre municipalitate persoanelor fără adăpost într-un raport obiectiv. Invitatul este Alexandru Palas-Centru de resurse pentru Participare Publica.
Am discutat subiectul astăzi, In Comunitate, cu Alexandru Palas – organizator la Centru de Resurse pentru Participare Publica.
