Vine iarnă și bucureștenii sunt îngroziți de facturile de la căldură.
Nu știm dacă se va subvenționa costul gigacaloriei.
Statul dă, primăria uită să trimită acte…
Discuțiile despre încălzire și sistemele pe care le putem adopta, nu sunt însă de acum.
S-au încercat variante, spune președintele Ligii Habitat, Mihai Mereuță.
„Am încercat multe variante, inclusiv o termovana la intrarea în bloc; că să nu mai plătim dacă nu e apă caldă. Oamenii au preferat să vină apa și la mai puține grade, dar să vină. De 14 -15 ani ne chinuim să facem încălzire individuală sau cu repartitoare. Ni se tot dau termene. Explozia costurilor face să nu mai punem la cheltuială consumatorii”.
Acum, o directivă europeană ne impune data de 31 Decembrie pentru montarea de repartitoare.
Nu este nici timp și nici o soluție eficientă.
„Prerograrea termenelor, este în Parlament acum un proiect. Este de acord și primarul general. Apoi, o campanie de montare și în interesul autoriitatii locale, adică și subvenția primăriei să fie mai mică. Pe urmă, mulți se încălzesc pe gaze, deci mare atenție cu încălzirea pe gaz. S-a făcut o licitație pentru o normă nouă de termoficare care să descurajeze economiile brutale dar să permită o cotă de economie. Noi avem consumatori care acceptă prea multe. Atât timp cât un serviciu îți pune sănătatea în pericol, nu trebuie acceptat. Dacă oamenii ar fi reacționat, s-ar fi făcut investiții. Peste tot s-a adoptat cu mare întârziere costul real și așa s-a ajuns la falimente. Încălzirea apei costă. Din păcate, apa aia călâie trebuie încălzită cu alte surse. Și ar trebui să fie costuri mai reduse”.
Și, cum îi stă românului bine, dăm vina unii pe ceilalți.
Noi ne-am ales, însă reprezentanții și n-am știut să-i tragem la răspundere.
„Ei sunt de vină și unde avem noi o vină. La ei, e o problemă de sistem: promovarea regulilor și a oamenilor. Însă sunt reprezentanții noștri. E vorba despre sistemul prin care ei ajung în posturi. Dacă ar aplica lgea la sânge și populația ar avea pretenții la sânge. Cu regulile din România, nu putem avea o țară ca afară, de exemplu Germania. Iar consumatorul are întotdeauna dreptate. Însă nu se comunică bine. Noi atragem atenția ce înseamnă o strategie, indicatorii de performanță, în câte zile se face o avarie, pentru că oamenii să înțeleagă”.
La București o debranșare totală de la sistemul centralizat ar fi un dezastru. Ar atrage o reacție în lanț și asupra altor sisteme.
„Există iluzia rezolvării individuale. În București nu va putea fi posibil. Dacă dispare sistemul centralizat, discuția e gravă în ceea ce privește presiunea pe gaz. Apoi pe sistemul de iluminat. Adică după frig, va urma întunericul. Dacă vine o avarie, toată lumea va încerca să bage ceva în priză”.
