Cum verifici informația de pe TikTok în trei pași simpli
Articol de Vicentiu Andrei, 17 noiembrie 2021, 13:59
Platforma TikTok, cu peste un miliard de utilizatori, este din ce în ce mai populară și în România.
Dar nu tot ce urmărim pe platformă este adevărat.
În plus, fake-urile video sunt mai convingătoare decât cele audio sau cele scrise, spune Flavia Durach, lector universitar doctor în cadrul Facultătii de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online.
Cum verificăm informațiile la care suntem expuși pe TikTok?
În general, există câțiva pași simpli de evaluare a surselor de informații. Ei pot fi aplicați oriunde pe internet:
1. Verifică sursa.
2. Verifică mesajul.
3. În cazul imaginilor și clipurilor video, verifică dacă sunt trucate sau dacă au fost scoase din alte contexte – când, unde și de ce a fost făcută poza sau a fost filmat clipul.
Cum facem asta în practică, pe TikTok?
Iată un exemplu de la site-ul de fact checking Bellingcat.
Pe 23 martie 2021, nava cargo Ever Given a eșuat și a blocat Canalul Suez.
Curând, pe serviciul de mesagerie Telegram a început să circule un video care sugera că unul dintre containerele navei ar fi fost folosit pentru trafic de persoane.
Cum verificăm?
* Pasul 1: sursa. Observăm că respectivul clip este marcat ca fiind de pe TikTok.
Este vizibil inclusiv contul de TikTok de unde a fost preluat.
Căutăm respectivul nume de utilizator pe TikTok și ne uităm ce a mai postat.
Contul este unul credibil, care postează clipuri despre echipamente de minerit și foraj. Deducem, deci, că respectivul video a fost scos din contextul inițial, iar conținutul a fost denaturat.
* Pasul 2: conținutul. Clipul oferă indicii importante.
Este filmată o ușă de container, pe care scrie “MineARC” și ”cameră de refugiu”.
Căutăm cuvintele pe Google și aflăm că MineARC este o companie care produce camere pentru refugierea de urgență, folosite în industria mineritului. Găsim pe site inclusiv tipul de container din clipul video.
* Pasul 3. Punem cap la cap indiciile: clipul este real, dar scos din context și nu oferă dovezi că ar fi fost folosit la traficul de persoane.
Aplicând cei trei pași, am aflat:
1. sursa originală a clipului video
2. adevărata semnificație a conținutului clipului
3. ce rol are de fapt containerul respectiv, precum și numele producătorului.
Oamenii sunt mai predispuși să cadă în capcana fake news, atunci când acestea sunt produse în format video.
Credibilitatea clipurilor video sporește atunci când nu suntem familiarizați cu subiectul și, în plus, sunt ușor de distribuit.
Te rog, nu da mai departe fără să verifici!
Pentru o informare corectă, rămâi pe București FM!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a
întâlnit cu fenomenul fake-news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceeea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 fm de la 09:15, 13:40 și 18:30!
Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.