Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a declarat că susține fără rezerve aplicația informatică InfoTB care urmează să accesibilizeze transportul public pentru nevăzători. Costul upgrade-ului la aplicația InfoTB, deja existentă, pentru a o face accesibilă nevăzătorilor nu este unul ridicat și ar putea fi accesate și fonduri din PNRR, a opinat edilul șef.
„Fără discuții, fără discuții e posibil, fiind o aplicație informatică, să fie accesibile și fonduri PNRR. Pentru că știți că e o pondere importantă din PNRR pe aplicații informatice. Nu este un cost așa de mare, desigur îl susțin (… proiectul InfoTB n.r.)”, a declarat Nicușor Dan.
Primarul general a mai precizat că, după clarificarea sumei care va fi plătită de către Primăria Capitalei ca subvenție la termice, va putea avea o proiecție bugetară și va ști de câți bani va dispune pentru investiții.
„Noi trebuie, mai întâi, să avem o certitudine asupra sumei pe care o s-o plătim pe subvenția la termie. În funcție de asta – pentru că subvenția la transportul public o cunoaștem, cheltuielile celorlalte instituții din subordine le cunoaștem, pentru ca să putem face o proiecție bugetară și, în proiecția bugetară, să vedem câți bani avem pentru investiții”, a declarat Nicușor Dan.
Bugetarea participativă, un exercițiu de cinism?
O aplicație pentru nevăzători a fost surclasată, în cadrul bugetării participative, de un proiect privind alungarea ciorilor din Cișmigiu!
Asociația Tinerilor din Educație, Sport și Sănătate a depus, în cadrul concursului de bugetare participativă de la Primăria Capitalei, un proiect privind realizarea unui upgrade destinat nevăzătorilor la aplicația InfoSTB, deja existentă.
Ce ar fi urmat să facă noua aplicație…
„Aplicatia ar fi urmat să aibă toate comenzile vocale, fiind destinată utilizării de către persoane cu deficiențe de vedere. De asemenea, aplicația ar fi fost una de tip dialog, toată interacțiunea aplicație-utilizator desfășurându-se vocal, doar în limba română. Primul lucru după deschidere, aplicația s-ar fi prezentat și i-ar explicat, succint, utilizatorului care este modul de utilizare. Aceasta optiune de „autoprezentare” ar fi putut fi inhibată printr-un buton din aplicație.
Formula de autoprezentare ar fi fost: „Bună, eu sunt InfoTB, aplicația care te ajută să mergi cu transportul în comun. Te rog să spui unde dorești să mergi, clar, folosind doar denumirea locației, cum ar fi „Piața Unirii” sau „Primăria sector 2”.
După deschidere, aplicația va întreba vocal utilizatorul, în limba română: „Unde doriți să mergeți?”
După primirea răspunsului de la utilizator, aplicația va calcula ruta optimă și va anunța vocal utilizatorul cât trebuie să meargă până la cea mai apropiată stație și în cât timp va sosi vehiculul dorit.
Cu 30 de secunde înaintea sosirii vehiculului, aplicația va anunța utilizatorul că acesta urmează să ajungă în stație, specificând și în cât timp: „Autobuzul 104 va sosi în 30 de secunde”
În momentul sosirii vehiculului, aplicația va anunța utilizatorul că acesta a sosit în stație: „A sosit în stație autobuzul 104”
Aplicația va sesiza faptul că utilizatorul a urcat în vehicul și îi va anunța vocal acestuia câte stații are de mers și timpul estimat până la destinație:„Ai de mers 6 stații, aproximativ 23 de minute”.
După plecarea din penultima stație – cea ce precede destinația finală, aplicația va anunta vocal utilizatorul: „Vei coborî la următoarea stație în aproximativ 3 minute”.
În momentul sosirii la destinație aplicația va anunța vocal utilizatorul: „Ai ajuns la destinație”!
Aplicația va încerca să realizeze rutarea între origine și destinație fără schimbarea mijlocului de transport; chiar dacă această variantă este mai lungă sau durează mai mult.
Dacă nu se reușește rutarea fără schimbarea vehiculului, aplicația va anunța utilizatorul că, până la destinație va trebui să schimbe mijlocul de transport și îi va oferi vocal detalii succinte despre traseu.
Dacă este imperios necesară schimbarea vehiculului, aplicația va încerca cu prioritate ca al doilea vehicul să aibă aceeași stație, de la care utilizatorul se urcă, cu ultima stație a primului vehicul utilizat.
Aplicația va avea posibilitatea de a adăuga vocal puncte favorite.
Aplicația va fi dezvoltată atât pentru sistemul de operare iOS, cât și pentru sistemul de operare Android. Se va asigura compatibilitate pentru versiuni anterioare ale acestor sisteme de operare, și anume aplicația va putea fi utilizată pe terminale mobile cu sistem de operare iOS de la versiunea 9.3.5, respectiv 9 pentru sistemul de operare Android.
Se va asigura compatibilitatea cu noile versiuni ale sistemelor de oparare iOS și Android ce pot fi lansate in perioada de suport de 2 ani de la momentul recepției aplicației”, a explicat, pentru București FM, Andrei Melcea de la Asociația inițiatoarea a proiectului.
Și metroul ar fi urmat să fie integrat în această aplicație pentru nevăzători, mai spune Melcea.
Exercițiul de cinism al bugetării participative
Din păcate, deși a trecut de comisiile de specialitate și s-a situat, inițial, după votul publicului, pe locul al treilea, adică ar fi fost eligibil pentru finanțare, proiectul aplicației InfoTB a fost declasat pe locul al cincilea, după schimbarea comisiei de validare de la Primăria Capitalei, conform reprezentantului Asociației Tinerilor din Educație, Sport și Sănătate.
Andrei Melcea se arată total nedumerit de faptul că un proiect privind accesibilizarea transportului public pentru nevăzători, care le putea oferi acestor persoane cu dizabilități mai multă mobilitate, salvând-le de la marginalizare și chiar excluziune socială, de la singurătate, un asemenea proiect poate fi surclasat de unul privind alungarea ciorilor din Cișmigiu.
Desigur, pe la tot felul de mese rotunde și conferințe, reprezentanții societății civile la concurență cu cei ai autorităților rostogolesc fraze pompoase despre accesibilizarea spațiului și a transportului public pentru persoanele cu dizabilități, pentru ca acestea să se poată deplasa, să poată duce o viață cât mai aproape de cea normală, să poată deveni membrii activi, productivi, respectați și integrați social ai comunității.
Dar, după toate aceste discursuri de tip pansament, majoritatea covârșitoare a bordurilor au tot 30 de centimetri înălțime, multe refugii de tramvai au 40-50 de centimetri înălțime și nu au rampe pentru persoanele cu dizabilități.
Încă există, în Bucureștiul european și îngrijorat de soarta cetățenilor cu dizabilități stații de tramvai fără peron, unde înălțimea de la sol și până la scara vehiculului este de aproape un metru. Și, pentru a întregi această imagine de nepăsare totală a societății noastre cinice față de semenii mai puțin norocoși, iată, un proiect privind accesibilizarea transportului public pentru nevăzători nu este suficient de important pentru a fi votat de către noi, cetățenii, și finanțat de către Primăria Capitalei!
