Triumf Amira. Muzeul Culturii Queer [?], în parteneriat cu Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), prezintă prima expoziție din seria Simți ~ Aluneci ~ Cânți (1- 245), în perioada 4 decembrie 2021 – 9 ianuarie 2022, la Combinatul Fondului Plastic (strada Băiculești 29, București).
Simți ~ Aluneci ~ Cânți (1- 245) include peste 100 de lucrări și serii produse de 38 de artiști/ artiste/ artistx și colective și este unul dintre rezultatele vizibile, în format de expoziție, ale cercetării despre practici artistice queer în România, în intervalul de 20 de ani de la un moment important în istoria politică recentă: decriminalizarea relațiilor între persoane de același sex odată cu abrogarea articolului 200 din Codul Penal, în 2001.
Expoziția va fi deschisă de miercuri până duminică, între orele 13:00 și 19:00. Excepție fac zilele 23-26 decembrie, 31 decembrie 2021 – 3 ianuarie 2022. Aceasta este prima etapă din Simți ~ Aluneci ~ Cânți (1- 245). Expozițiile din etapa 2 se vor deschide în data de 18 decembrie în următoarele spații de artă contemporană: Suprainfinit Gallery, INSTITUTE și SwitchLab.
În bunul spirit fluid TRIUMF AMIRIA, duo-ul curatorial KILOBASE BUCHAREST – format din Dragoș Olea (de asemenea curator al secțiunii de arte vizuale Triumf Amiria) și Sandra Demetrescu, co-curatoare a expoziției și chief curator MNAC, – a selectat lucrări produse de artiști care se identifică queer, lucrări care abordează teme queer sau lucrări realizate într-o cheie critică, sau cu intenția de a pune în mișcare procese de schimbare.
Astfel că Simți ~ Aluneci ~ Cânți (1- 245) include lucrări produse de următorii artiști/ artiste/ artistx și colective (în ordine alfabetică): Apparatus 22, Alex Bodea, Ștefan Botez, Patrick Brăila, Cornel Brudașcu, Irina Bujor, Liviu Bulea, Andrei Chintilă, Lorena Cocioni, Raluca Ilaria Demetrescu, Georgiana Dobre & Kjersti Vetterstad, Paul Dunca / Paula Dunker, Julio Elvisey Pisică, Vergine Santa Frida, Alex Horghidan, Limba semnelor de întrebare / The Language of Question Marks, Luca Istodor, Hortensia Mi Kafchin, Katja Lee Eliad, Mihai Lukács, Mihai Mihalcea, Alex Mirutziu, Sebastian Moldovan, Paul Mureșan, Vasile Mureșan (Murivale), Ioana Nemeș, Mircea Nicolae, Adrian Oncu, Sorin Oncu, Ileana Pașcalău, Manuel Pelmuș, Adina Pintilie, Veda Popovici, Lea Rasovszky, Flaviu Rogojan, Miron Schmückle, Aris Tureac, Mihaela Vasile (Chlorys).
Expoziția se poate decoda în nenumărate feluri:
- un puzzle multidimensional în care coexistă și plutesc în dialog aproximativ 245 de scene narative queer în care dragostea, empatia și spiritul critic sunt ridicate la putere hiperbolică
- un forum absolut necesar ~ fragil ~ prețios în continuă reformulare în care granițele între spațiul public (agora) și cel privat se topesc și se reiterează succesiv datorită lucrărilor și datorită unei arhitecturi de expoziție aventuroase ~ magice ~ surprinzătoare realizate împreună cu arhitecta Laura Paraschiv / CIRCA 1703 -3071
- o retrospectivă nonlineară așteptată ~ neașteptată ~ imersivă a două decenii de producție artistică queer, în care temele nu au fost impuse de un grid preformatat, ci s-au ridicat la suprafață progresiv, în urma cercetării în profunzime și a discuțiilor cu artiștii.
- o celebrare fără festivisme în care ești invitat să simți ~ aluneci ~ cânți printr-un repertoriu vast de expresii artistice queer despre identitate, dorință, traumă, ecologie, ritualuri și vindecare, viitor în cele mai progresiste forme, diferență, stigmatizare, rasism, sistemul artei contemporane, recuperarea spațiului public, dezmembrarea definițiilor și a normelor opresive, limbaj și neologismele unui vocabular extins, fluiditate, generozitate.
Procesul de documentare și producție a fost intens – accelerat ~ complex ~ entuziasmant, dar și epuizant, pe alocuri. Curatorii au avut de consultat, citit și procesat nenumărate portofolii, site-uri, materiale de presă din media culturală, materiale video și interviuri online cu artiștii, dar și discuții cu aceștia.
La explorarea peisajului media care a scris despre practici queer în cele două decenii incluse în cercetare au participat și câțiva studenți voluntari de la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (CESI).
