Alexandru Panait adună fapte bune cum altii adună scoici, când merg la mare. Fără să se gândească că face fapte bune, este normalitatea în care trăieste si în care îsi doreste să daruiască un zâmbet si o bucurie celor, poate, mai putin norocosi. Vârstnici singuri, copii cu autism, oameni cu deficiente cognitive- pentru toti aleargă, caută solutii să le indulcească măcar câteva clipe, să îi facă să simtă ca cineva se gândeste la ei.
S-a încăpățânat să alerge un semimaraton cu piciorul rupt, pentru că era o acțiune în beneficiul copiilor cu autism. Acum, împreună cu prietenii din jurul său, un grup de oameni la fel de generoși ca și el, strânge și dăruiește cadouri de Crăciun acolo unde Moșul ar ajunge mai greu, fără ei. De ce? Pentru că bucuria de a dărui este mult mai mare decât aceea pe care o trăiești când primești tu, spune Alexandru. Pentru că sunt atât de mulți cei cărora cu un gest, le poți însenina ziua.
Voluntarii sunt bineveniți oricând, în asemenea acțiuni. Nu doar de Crăciun, ci 365 de zile pe an; să fii bun, implicat, dedicat fără program fix este ceea ce îl caracterizează pe Alexandru Panait.
Ioana Brusten vi-l prezintă la Întâlniri capitale!
