Invitata emisiunii În Comunitate de astăzi a fost Doina Ruști.
Într-o perioadă a ușilor închise, una dintre puținele plăceri a fost cititul. Nici mersul în librării nu ni s-a mai părut confortabil dar ne-a ajutat internetul. Am devorat cărți bune, mai puțin bune și, poate, cărți de care nu a auzit nimeni.
Revista „Opt Motive” este, așa, ca un profesor care ne trasează sarcini…în joacă. Acolo sunt cărți pe care trebuie să le citim sau nu. Acolo scrie și Doina Ruști și sunt și cărțile anului care se pregătește să plece.
„Mizăm pe cititorii înrăiți care știu să aleagă cărțile cele mai bune. Lectura e o chestiune subiectivă. Sunt oameni diverși si fiecare și-a ales din cărțile recomandate de-a lungul anului. La noi e vorba despre cărțile care circulă în mediul universitar și cărți care au ajuns la redacție și cele care au ajuns la biblioteca de proză de la editura Litera. De exemplu, Translucid, romanele lui Radu Paraschivescu, Isus din întuneric de Radu Găvan”.
Doina Ruști scrie și este și un cititor înrăit. Ca orice om care simte cărțile, are și un top.
„Translucid de Ligia Pârvulescu vine cu o poveste care e foarte aproape de noi și de zilele noastre, e o dramă feminină, individuală. O studentă, o aventură de o noapte și, apoi, un avort. Povestea intră într-un malaxor, în întregul univers…ne aflăm la câțiva ani după, post Covid, Bucureștiul a decăzut, intelectualii sunt pe post de sclavi, iar studenta esteșsi ea într-o lume care s-ar putea să moară. La final rămâne un singur personaj. Este un roman de avangardă, un roman eveniment.
Apoi Isus din întuneric de Radu Găvan, povestea unui artist, muzician care își caută tatăl. Pe locul trei este Radu Aldulescu cu Drumu-i lung, căldura mare; un roman de dragoste care se citește cu sufletul la gură”.
De citit sunt și cărțile fără un prea mare aport la schimbările din literatură. Sunt bune pentru vorbă și suflet.
„Cărțile comerciale nu trebuie disprețuite, cele ușurele. Nu înseamnă că sunt demne de aruncat. Sunt cărți pe care le citește toată lumea și care reușesc să intre în istorie. Însă nu aduc transformări în literatură. Este cazul lui Harry Potter. Sunt nuanțe. Ne referim la acele cărți care sunt bine scrise dar nu aduc transformări spectaculoase. Însă sunt citite de generații. Dar sunt și cărți pe care le citești și le uiți imediat, pe care nu le mai citesc și alte generații”.
Generațiile tinere nu mai citesc. Asta cred cei care au trecut de prima tinerețe. Poate că, dacă le dăm răgaz și îi împingem tandru de la spate, vor avea minutul lor de poveste.
„Pentru fiecare om există acea carte, cea care deschide ușile. Nu facem liste. Aș recomanda scrierile fantastice ale lui Alex Drușcă. Însă nu e o rețetă. Există un moment al cititului și el trebuie așteptat. Cititorii declarați nu vor fi niciodată mulți, dar fiecare dintre noi a citit ceva, un minut de lectură.”
