CSALB – conciliatorul dintre noi și bănci
Articol de dianamatei, 17 ianuarie 2022, 16:40
Rate, reesalonări de credite și somații în pandemie.
Probabail că mulți dintre români au avut parte de asta.
Prețurile cresc, bani sunt din ce în ce mai puțini, băncile își vor sumele înapoi.
Și aici intervin somațiile iar până la procese în instanța nu mai e decât un pas.
Un pas care poate să nu fie făcut dacă apelăm la CSALB, adică Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor Bancare.
Când apelăm la ei, ne spune Alexandru Păunescu, președintel al Colegiului de Coordonare al CSALB.
„Doar în momentul în care există probleme reale. Motivele pentru care se recurge la noi sunt mai multe. Atunci când vrei să declanșezi o procedură, trebuie să ai un motiv. Suspendarea plății sau suspendaea plăților pentru persoanele afectate de covid. Pe lângă cei care vor soluții, sunt cei care vor să încerce pentru că…de ce nu? e o procedură voluntară. Analiza cu privire la fiecare caz în parte o face în primul rând banca, pentru că noi suntem intermediari. De fiecare dată când există o problemă, este necesar să se ia legătură cu banca sau cu ITM-ul”.
Sunt trei entități în acest proces iar procedura este simplă.
„Noi primim cererea o transmitem băncii și revenim la bănci cu solicitări în plus. Încercăm să venim cu mai multe amănunte. Dacă reușim să determinăm banca să între în soluționare alternativă, intervine conciliatorul, cel cu experiență în așa ceva. Au fost situații în care băncile nu au fost receptive însă, când am intervenim noi, băncile au fost mai deschise la negociere. Noi verificăm ca cererea să fie completă. Verificăm că e vorba de o persoană fizică. Nu suntem abilități să ne ocupăm de persoane juridice. Ne asigurăm că sunt trecute toate datele consumatorului. Vrem o dovadă că au încercat să rezolve în prealabil problema, cu băncile și ITM-urile. Sunt și instanțe care trimit banca și consumatorul să se înțeleagă. Diferența dintre mediator și conciliator este că cel de-al doilea vine și propune o soluție”.
CSALB poate fi soluția salvatoare.
Și, dacă folosim un termen din presă, are public țintă.
„A fost gândită pentru cei cu perioade dificile, care au suferit pierderi dar și care au avut și întâmplări fericite, copiii. Consumatorii care au nevoie de sprijin din partea instituțiilor financiare. Noi le recomandăm să ia legătură cu băncile, apoi să apeleze la noi. Noi nu cerem, nu respingem, nu filtrăm cererile. Noi facem o analiză apoi le transmitem băncilor. Am avut cazuri în care cererile au fost compeltate prost. La noi e simplu: numărul contractului de credit, nume, o adresă de mail și câteva cuvinte despre caz. Și nu costă nimic”.
În ultimii ani oameni au început să fie mai deschiși la astfel de soluții.
Statisticile făcute de centru arată că apelează la astfel de servicii 55,7% bărbați și 44, 3 % femei.
Evident, în cele mai multe dintre cazuri, sunt familii.
„Cererea se face în numele unei familii. Are mai puțină relevanță dacă vorbim despre un bărbat sau despre o femeie. Am încercat să facem cât mai multe statistici, ca să vedem niște curiozități și să arătăm că suntem transparenți. Pentru anumite persoane statiticile pot însemna ceva, pentru altele, altceva. Încercăm să facem staistici pe cât mai multe elemente, pentru a fi mai interesantă activitatea noastră”.
Ultimele date se referă la București, altfel în top 10.
Însă există și inadvertențe și situații ciudate.
„Bucureștiul era normal să fie așa. Are peste 10% din populația României. Cu cât portofoliul de credite este mai mare, cu atât și șansa de a avea litigii este mai mare, nu? Ei bine, nu este așa. Sunt orașe mici care sunt în top. Am avut niște caravane, timp de 3 ani și făceam o prezentare în colaborare cu autoritățile locale. Am făcut la Iași, Brașov, Constanța…Și nu sunt in top 10. Asta nu înseamnă că sunt oameni cu mai puține nevoi”.
