”Într-o zi mă voi întoarce la tine” – o carte despre uitare si secrete
Articol de cristina.toma, 21 ianuarie 2022, 21:20
Dacă vă plac acele cărți care urmăresc destinul unui personaj anume, atunci romanul ”Într-o zi mă voi întoarce la tine” scris de Agnes Martin-Lugand este lectura potrivită pentru dumneavoastră.
Povestea se țese în jurul tinerei Hermine a cărei situație nu este deloc una fericită: ea rătăcește prin Franța tristă, obosită de viață aparent fără o țintă anume. Pentru a supraviețui-adică a manca și a gasi un loc de dormit fusese obligată la tot felul de compromisuri la care alte condiții, nici nu s-ar fi gândit măcar. Pentru a-si găsi ceva de lucru colindă țara în lung și in lat.
Astfel ajunge in Provence și atunci când intră într-o cârciumioară parcă intră în altă lume: nimeni nu o alungă, ba chiar doamna de la tejghea îi zâmbește. Iar aceasta se întâmplă chiar dacă este îmbăacată într-un palton lung și ponosit, părul ei blond a început să capete nuanțe de gri pentru că nu îl mai spălase demult iar un duș nu a mai facut de ceva vreme.
Ceilalți clienti o priveau mai mult cu milă decât cu curiozitate. Ce-i drept Hermine încerca și ea să fie prezentabilă, asa cum se cerea si cum învățase dar acest lucru devenise tot mai greu in ultima vreme. De fapt tot ce avea ea încăpea într-un rucsac.
De altfel, parcă i-ar fi ghicit gândurile, pentru că un bărbat trecut bine de prima tinerete, dar destul de hotărât își căuta de lucru. Trecuse prin întâmplări foarte urâte, făcuse față multor umilințe iar atunci când unul dintre cei ce stăteau la masă o întreabă dacă vrea să muncească întâi se sperie și răspunde ”Depinde. Ce vreti să fac?”
Bărbatul, pe nume Jo îi spune că este vorba despre un post de menajeră la un hotel dar este nevoie ca ea să fie cinstită și să muncească pentru că este mult de lucru. Hermine acceptă fără ezitare. Însă când camioneta bărbatului începu să se îndeperteze tot mai mult de sat, o cuprinse din nou frica. Așa că nu mică i-a fost mirarea atunci când au ajuns într-adevăr la un hotel mare cu un nume rusesc Dacea. Aici este luată în primire de Mașa, soția lui Jo care o întâmpină cu politețe dar ușor distantă. Între firile celor doi soți era o mare diferență și pe cât de expansiv și de direct era Jo pe atât de rezervată și calmă era soția lui.
În scurt timp Hermine se simte aici ca acasă iar Jo și Mașa, stăpânii acestui loc magic, devin în scurt timp familia pe care Hermine n-a avut-o niciodată, oferindu-i dragostea și sprijinul după care a tânjit mereu.
Douăzeci de ani mai târziu, Hermine este o femeie împlinită, cu doi copii minunați și care s-a dedicat trup și suflet administrării acestei proprietăți de vis. Însă moartea fulgerătoare a lui Jo, devenit o legendă a locului, va zgudui din temelii tot ceea ce Hermine și familia sa adoptivă au construit împreună. Secrete dureroase ies la iveală și Hermine va fi pusă în fața celei mai dificile alegeri din viața ei… Care sunt aceste secrete și care va fi alegerea ei vă las să aflati singuri atunci când veți citi cartea.
Și nu ar trebui să ne mire intriga psihologică pe care autoarea a construit-o cu atâta minuțiozitate: După ce a profesat ca psiholog timp de șase ani, Agnès Martin Lugand s-a dedicat scrisului, publicându-și primul roman. Oamenii fericiți citesc și beau cafea, în regim propriu, pe platforma Kindle Amazon, în decembrie 2012. Remarcată rapid de bloggerii atenți la mediul literar virtual, a trezit interesul unei mari edituri din Franța, care i-a propus debutul în lumea editorială tradițională. Astfel, romanul său a cunoscut un succes uriaș nu doar în Franţa, ci în întreaga lume, drepturile de ecranizare fiind achiziționate de o casă de producție de la Hollywood.
Agnès Martin Lugand se numără printre primii zece cei mai de succes autori francezi: cărțile ei s-au vândut în peste 3 milioane de exemplare în întreaga lume și au fost traduse în 35 de limbi.
