Cine câștigă cele mai mari salarii din transportul public, în București!

Sursa foto: Andra Radu

Acum, după ce salariații STB au reluat lucrul și bucureștenii nu mai sunt sub presiunea lipsei mijloacelor de transport, poate că este momentul să analizăm adevăratele cauze ale conflictului dintre salariați și conducerea societății bucureștene de transport.

Ce voiau sindicaliștii?

Demisia directorului general interimar al STB SA, Adrian Criț, a fost revendicarea care a ținut titlurile de presă. Dar acesta este doar vârful icebergului. Sindicaliștii voiau un nou contract colectiv de muncă pentru a obține creșteri salariale. Alte revendicări erau legate de condițiile grele de muncă și lipsa pieselor de schimb.

De unde au pornit, de fapt, lucrurile?

Salariații STB, prin Sindicatul Transportatorilor din București, care reunește 9000 din cei peste 11000 de angajați ai societății, au denunțat contractul colectiv de muncă (CCM STB SA), a cărui valabilitate expirase la 31 decembrie, și au solicitat demararea negocierilor pentru semnarea unui nou CCM. De ce? Pentru că cereau creșteri salariale de 10-15%, care să reflecte măcar parțial explozia prețurilor.

Lipsa dialogului social…?

Conducerea STB a amânat demararea negocierilor până după 15 februarie, susținând că vechiul CCM s-ar prelungi, în mod automat, gratie stării de alertă. Sindicaliștii au susținut, însă, că vechiul CCM STB SA se putea prelungi, potrivit legislației muncii, numai dacă nu era denunțat de către unul dintre semnatari, în cazul acesta de către sindicatul reprezentativ la nivel de unitate. De aici au pornit acuzațiile sindicaliștilor privind lipsa dialogului social.

Veniturile șoferilor s-au diminuat!

Toată această situație s-a suprapus peste reducerea programului de transport de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Transport București-Ilfov (TPBI).

Prin reducerea numărului de kilometri din prestația STB și a numărului de vehicule cu circa 200, mulți conducători de mijloace de transport au suferit reduceri salariale, pentru că au prestat mai puține ore suplimentare, sâmbete, duminici, chemări din libere, zile muncite succesiv.

Reducerile de kilometri, mijloace de transport și, prin urmare, de venituri i-au afectat în special pe șoferii de autobuz, pentru că, în flota STB, autobuzele au cea mai mare pondere și de acolo s-a tăiat cel mai mult. Ceea ce explică de ce șoferii de autobuz au fost mult mai îndârjiți în timpul protestului decât vatmanii de tramvaie și șoferii de troleibuze.

Cât de mari sunt, cu adevărat, salariile din transportul public?

Desigur, în focul protestului, au apărut declarații ale conducerii STB cu privire la faptul că șoferii și vatmanii ar avea oricum salarii mari. S-au vehiculat sume de 7 – 8.000 de lei.

Potrivit sindicaliștilor și fluturașilor de salariu pe care i-am văzut, însă, salariul net al unui șofer sau vatman se ridică la maximum 3.500 de lei, dacă lucrează ore suplimentare, sâmbete și duminici. Asta înseamnă un salariu brut de circa 6.000 de lei.

Suma poate părea mare, dar trebuie ținut cont de faptul că primele mijloace de transport în comun ies din garaje și depouri în jurul orei 04:00, pentru a fi în traseu la 05:00. Asta înseamnă că șoferii și vatmanii de la schimbul întâi trebuie să se trezească chiar înainte de ora 03:00, pentru a ajunge la autobaze și depouri. Programul de circulație al transportului public este până la ora 23:00. Dar ultimele autobuze, troleibuze și tramvaie ajung în depouri și autobaze mult după miezul nopții. După care șoferii și vatmanii trebuie să le pregătească pentru ieșirea în traseu de a doua zi dimineața.

„În condițiile în care el (… șoferul n.r.) lucrează sâmbete, duminici, sărbători legale, ore suplimentare, el nu ia mai mult de 3.000 – 3.500 de lei net. Asta înseamnă, cu 40% (…impozite și contribuții n.r.), în jur de 5-6.000 de lei brut. Dacă asta este un salariu foarte mare, în condițiile în care omul ăla nu are liber, se scoală la 3 dimineața și ajunge acasă la 3-4 după-amiază… ”, explică Vasile Petrariu, președintele Sindicatului Transportatorilor din București.

Pe de altă parte, sindicaliștii fac o paralelă cu salariile angajaților de la TPBI, care sunt de trei ori mai mari decât ale lor, spun ei.

„Salariile de la TPBI, minimum de salarizare, și eu vă spun niște informații de acum doi ani de zile, este 5.000 de lei. Un director general de acolo, de la TPBI, avea până la maxim 30.000 de lei. Un șef de serviciu la STB SA are maxim 7.000 de lei salariu, la TPBI are peste 10.000 de lei. Un șef de birou, de asemenea, are aici în jur de 6.000 de lei, acolo are până în 10.000 de lei. Noi suntem prestatori și ei sunt cei care ne coordonează și au salariile triple față de noi. Mai mult, media veniturilor brute recunoscute de cei de acolo este de peste 9.600 de lei”, a declarat șeful sindicaliștilor de la STB.

În context, trebuie menționat faptul că, într-un răspuns la o solicitare a București FM, TPBI a precizat că are un număr de 113 salariați cărora le plătește lunar salarii în valoare totală de 1.087.863 de lei, salariul lunar mediu brut fiind de 9.629 de lei.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.