Explozia prețului gazelor naturale a readus în agenda publică bucureșteană, într-un mod special, problema termoficării. Nu mai este vorba numai despre necesitatea reabilitării sistemului de termoficare, atât pe partea de transport și distribuție, cât și pe aceea de producție a agentului termic. Este vorba și despre prețul energiei termice care a explodat și el.
În acest context, au fost propuse și uneori chiar parțial implementate tot felul de soluții, altele decât sistemul de termoficare.
Un exemplu este generatorul pe motorină instalat de către Primăria Sectorului 1 în cartierul Aviației, pentru a reîncălzi agentul termic din sistemul de termoficare.
Dar se vorbește în spațiul public și de alte soluții, precum centralele de apartament, de scară, de bloc, de apartament.
Sunt aceste soluții reale? Pot lua ele locul sistemului de termoficare? Sunt mai eficiente decât acesta?
Pentru a afla răspunsurile la aceste întrebări am apelat la specialiști. Claudiu Crețu este directorul general al Companiei Municipale Termoenergetica și a fost și șef al Electrocentrale București S.A (ELCEN).
Câte blocuri și câte apartamente sunt racordate, în prezent, la sistemul de termoficare?
„Serviciul public de termoficare al Capitalei înseamnă peste 550 de mii de apartamente, chiar aproape 560 de mii de apartamente, și câteva mii de instituții – școli, spitale, creșe, grădinițe. Undeva la 70% din București este încălzit prin acest sistem centralizat”, a declarat pentru București FM Claudiu Crețu.
Există, oare, în mod real, posibilitatea tehnică de a instala centrale de apartament, de scară, de bloc, de cvartal, într-o vară, într-un an – doi, la toate aceste blocuri, apartamente?
Șeful Termoenergetica spune că, în primul rând, nu există infrastructura necesară pentru a aduce un volum de gaze precum cel necesar încălzirii la fiecare apartament, scară de bloc sau cvartal.
„Din păcate, există cetățeni care se deconectează de la acest sistem. Din păcate, există construcții noi care își caută soluții alternative. Dar nu este posibil, din punct de vedere tehnic, nu este posibil trecerea întregului sisteme o soluție alternativă. Cu alte cuvinte, rețeaua de distribuție gaze nu poate suporta 560 de mii de noi centrale individuale. Vă dați seama și logistic ce ar însemna așa ceva. Totodată, rețeaua de distribuție electrică nu ar putea suporta soluții electrice – centrale electrice sau convectoare pentru întregul oraș. Ele sunt utilizate punctual, dar, la scară largă, distrugerea acestui sistem ar însemna colapsul întregului București. După frig, în București ar urma imediat întunericul”, explică Crețu.
Dar fiecare dintre noi avem o țeavă de gaze, în bucătărie. Nu ne-am putea pune o centrală și, cu asta, am rezolvat problema?
Acea țeavă asigură volumul de gaz necesar pentru un aragaz. Nici nu se compară cu gazul necesar pentru încălzire și prepararea apei calde.
„Țeavă de gaze respectivă a fost dimensionată și proiectată doar pentru un aragaz. Atunci când, de exemplu, pe o scară de bloc au apărut debranșări, un apartament sau două, vedem că apar și noi țevi de distribuție, pentru a putea susține acel consum. Totodată, rețelele de distribuție gaze din București nu ar putea suporta, tehnic, un consum atât de mare, dat fiind faptul că, în ultimii ani, Bucureștiul s-a dezvoltat foarte mult, au apărut foarte multe clădiri noi, blocuri noi și presiunea pe acest sistem de distribuție a gazelor a crescut foarte mult”, explică directorul general al Termoenergetica, Claudiu Crețu.
În plus, orice fel de centrală de apartament, de bloc sau de cvartal înseamnă o folosire ineficientă a gazului natural.
În ultimul timp, se vorbește foarte mult, în spațiul public, despre faptul că CET-urile ELCEN sunt învechite și produc cu un randament scăzut. În timp ce noile centrale, moderne, au un randament mult mai bun decât CET-urile.
Chiar dacă tehnologia este învechită, trebuie ținut seama de faptul că CET-urile fac un lucru pe care niciuna dintre așa-zisele soluții avansate de către experți de ocazie nu îl face.
Aceste centrale electrotermice produc în cogenerare. Adică produc curent electric și agent termic, simultan.
Bucureștiul pur și simplu nu își poate permite să renunțe la CET-uri, pentru că ar rămâne fără curent electric suficient.
„Într-adevăr, CET-urile Bucureștiului, trei dintre ele – Sud, Grozăvești și Progresul, sunt tehnologie veche, din anii ’60, ’70,’ 80. Asta înseamnă că, evident, sunt energofage, nu au randament atât de ridicat. Este nevoie de investiții în centrale noi, tehnologia anului 2020, care să producă în cogenerare de înaltă eficiență atât energia electrică necesară pentru orașul București și împrejurimi, cât și energia termică și, evident, la costuri mult mai mici. Avem, în acest sens modelul Oradea. Costul gigacaloriei total, în Oradea, este mai mic decât în București, pentru că au reușit să facă aceste investiții. Au CET nou, pe fonduri europene, cât și rețeaua este modernizată pe fonduri europene. Același lucru trebuie să-l facem și noi, în București, prin modernizarea CET-urilor, sincronizat cu modernizarea rețelei, putem avea un sistem centralizat cu pierderi minime, mult mai eficient. Astăzi, sistemul are pierderi, pentru că nu s-au făcut investiții în ultimii 20-30 de ani”, spune fostul șef de la ELCEN.
Cogenerarea înseamnă folosirea eficientă a unei resurse din ce în ce mai scumpe – gazul natural.
„Cogenerare, în cuvinte simple, înseamnă următorul lucru: se arde gaz în centrale și este important ca acel gaz să producă, în același timp, și energie electrică și energie termică. Cu alte cuvinte, avem nevoie de energie electrică, ardem gazul, turbinele produc această energie electrică, aburul rezultat are temperaturi foarte mari și este păcat să aruncăm acea energie termică. Acea energie termică ajunge, prin conducte în casele oamenilor. Din punct de vedere tehnic, cogenerarea de înaltă eficiență, adică arderea gazului pentru producerea energiei electrice și termice, cu randamente de nouă zeci și ceva, aproape sută la sută, este cea mai optimă soluție de consum a energiei primare, care este gazul”, a explicat Claudiu Crețu.
Șeful Termoenergetica mai spune că, prin cogenerare de înaltă eficiență scad atât consumul de gaze naturale, cât și prețul energiei electrice și cel al energiei termice.
Centralele individuale, de scară, de bloc nu produc în cogenerare energie electrică și termică, din cauză că nu sunt dotate cu motoare termice și turbine. Pentru un astfel de MINI-CET ar fi necesară și o stație de preluare a energiei electrice și de alte utilități.
„Nu pot fi puse aceste capacități în subsolul blocului sau ca soluții individuale. Ele pot fi ca soluții în sistemul centralizat”, a declarat Claudiu Crețu pentru București FM.
Dar, chiar și din punctul de vedere al poluării, sistemul centralizat este superior soluțiilor individuale sau la nivel de bloc ori cvartal de încălzire. Asta pentru că sistemul de termoficare poate integra, pe viitor, soluții regenerabile, fără carbon.
„Putem integra, spre exemplu, geo-termal, pe viitor, turbinele pot folosi și hidrogen, în momentul în care tehnologia va dezvolta această posibilitate. Putem merge către un aer cât mai curățim oraș”, susține Crețu.
Chiar dacă pe viitor termoficarea pare să se poată îndrepta către soluții prietenoase cu mediul, în prezent, CET-urile învechite poluează aerul.
Însă, fostul șef de la ELCEN spune că ele sunt superioare centralelor de apartament, chiar și în condițiile de azi.
În vreme ce CET-urile au coșuri foarte înalte care dispersează fumul la mare înălțime, centralele de apartament își scot coșurile la geamul vecinului de la etajul următor.
„În momentul în care sunt 3-4 CET-uri în București, noxele sunt dispersate undeva la câteva sute de metri deasupra solului, în afara orașului. Exista filtre foarte performante care reușesc să curețe acel fum de tot ceea ce este nociv. Soluțiile individuale, însă, poluează în balcon. Poluează între blocuri, unde, de foarte multe ori, găsim locuri de joacă, copii, etc. Sistemul centralizat, din punct de vedere al noxelor, al calității mediului, este profund superior soluțiilor individuale”, a declarat directorul general al Termoenergetica, Claudiu Crețu.
Teoretic, coșurile centralelor ar trebui să se ridice dincolo de înălțimea blocului.
Ați văzut așa ceva?
De fapt nici ar fi posibil ca cineva de la etajul cinci, să zicem, să ducă coșul centralei dincolo de etajul zece. Nu mai vorbim de cei de la etajele inferioare, parter, etajul întâi, doi…
Acesta ar fi, de fapt, și un alt impediment care face imposibilă construirea de centrale de scară, de bloc, de cvartal și așa mai departe.
Aceste centrale ar trebui să aibă coșuri foarte înalte, ca să nu aducă poluarea la nivelul străzii sau al apartamentelor.
Un bloc de zece etaje are o înălțime de circa 30 de metri. Vă puteți imagina Bucureștiul plin de coșuri de fum de peste 30 de metri înălțime? Cât ar costa și cât ar dura asemenea investiții?
Dacă aceste centrale de apartament, de scară, de cvartal etc sunt ineficiente și poluează, poate că soluția ar fi încălzirea pe bază de panouri solare? Este energie verde, regenerabilă, nu poluează…
Însă, la poziția geografică a României, panourile solare ar putea constitui cel mult o variantă pentru prepararea apei calde menajere vara, adică de prin mai, până prin septembrie.
Dar, din toamnă, odată ce ziua începe să scadă, soarele nu mai are putere – cum se zice în popor, zilele sunt tot mai scurte și mai înnorate, panourile solare devin lipsite de relevanță.
