Pandemia și criminalitatea online

Articol de dianamatei, 1 februarie 2022, 20:15

Infracțiunile cibernetice au luat, și ele, avânt în pandemie.
Am lucrat de acasă și ne-am făcut cumpărături de acasă.
Am devenit vulnerabili în față celor care fură date personale.

Florin Bejan, comisar șef la DGPMB, ne atrage atenția.
„Se perpetuează înșelăciunea, inclusiv în mediul online. Dacă nu vedem persoana cu care interacționăm, se poate produce asta. Dincolo de evoluția tehnologică, trebuie să fim permanent atenți ce facem în viață de zi cu zi. Să fim atenți la datele cu caracter personal, datele bancare…De cele mai multe ori, se întâmplă când mânuim aceste date. Să citim foarte bine paginile de confidențialitate”.

Florin Bejan ne dă un exemplu de înșelăciune pe net.
Actorii suntem noi, cei din fața calculatorului.
„Punem în mediul online un anunț de vânzare a unui telefon. În jumătate de oră voi fi contactat de un cumpărător; este foarte interesat, stabilim o întâlnire. Când ne vedem, constatăm că nu este persoana cu care am vorbit. Este fiul. Ne înțelegem să-i dau contul bancar și aștept banii. Primesc o confirmare a plății dar pe whatsapp. Înmânez telefonul dar constat că banii nu au intrat în cont. Ceea ce am primit pe whatsapp este o factură dar nu de la bancă, ci de la complicele celui căruia i-am dat banii”.

Când ne facem cumpărăturile, avem 3 pași de urmat.
Pentru siguranța noastră, spune polițistul.
„Cel care vrea să însele, va poza fie în cumpărător, fie în vânzător. Există site-uri mari, cunoscute unde trebuie să introducem datele bancare. Ne asigurăm că suntem pe site-ul care trebuie, vedem politica de retur și vedem cum oprim o plată. Majoritatea au dezvoltat politici de securitate”.

Infractorii au adevărate rețele.
Nu spunem cuvinte mari dacă ne referim la mici armate.
„Soldații” ne fură datele personale în 3 feluri.
„Sunt recrutați soldați pentru furtul de date prin e-mail, prin telefon, prin sms… sunt culese sub diferite pretexte. Ele se colectează pe o piață neagră și se vând mai departe. În primul moment, când vedem că datele sun compromise, schimbăm cardurile, terminalele, parolele… Dând datele, îl împuternicim pe infractor să facă operațiuni. Va fi greu să recuperăm prejudiciul. Acordăm încredere cui nu trebuie”.

Și, tot pe net, avem și șantajul cibernetic.
„O altă formă de înșelăciune. Infractorii trimit mesaje în care se cer bani pentru anumite lucruri. Suntem trimiși la un link unde vedem poze cu noi, care vor fi publicate dacă nu dăm bani. Sesizăm poliția imediat. Mesajele nesolicitate ne spun că suntem victima unor înșelăciuni”.

Mare grijă la datele…date!