Invitații emisiunii „În Comunitate” de astăzi au fost arhitectii Tamina Lolev și Teodor Frolu.
Clădiri vechi, lăsate în paragină. Mii de metri pătrați pe care aleargă câini vagabonzi și se află gunoaie. Așa arată zone întregi în București. Unele cu istorii mai frumoase, altele mai urâte. Toate s-ar putea transforma în spații culturale. Este ceea ce sperăm că se va întâmpla cu Berzei 21, fostele hale REBU.
Asociația Cartierul Creativ, Nod Makerspace, Fundația Comunitară București și BAZA sunt inițiatoarele proiectului. Acolo s-ar întâmpla așa: producție culturală, spațiu de dialog, spații de lucru, spații de întâlniri, expoziții, evenimente, spații destinate artelor spectacolului, și câte și mai câte. Adică frumos și cultură.
Tamina Lolev, unul dintre oamenii de pe baricade spune că Bucureștiul suferă din acest punct de vedere: „Este nevoie de spații culturale. Bucureștiul duce o lipsă acută de spații de producții culturale. Este unul dintre obiectivele Berzei 21. O proprietate de 22 de mii de metri pătrași; sunt hale dar și spații libere care trebuie transformate”.
Tot pe baricade este și Teodor Frolu care vrea ceva simplu: Bucureștiul să se dezvolte și să înflorească. Pentru noi și nu numai!
„Toți vorbim despre digitalizare, de inovăție…toate vin însă din zona această culturală; să facem niște spații în care se întâlnesc oameni diferiți: designeri, ingineri, umainiști, antropologi, oameni care să colaboreze. Avem energie creativă și e simplu să se producă valoare. Un spațiu nefolosit, să fie dat pe mâna celor care știu și la final să iasă un proiect din care orașul să aibă de câștigat. În aceste laboratoare se crează soluții și modele noi pentru oraș. Este motorul unei economii moderne: creativitatea și inovația”.
De multe ori avem senzația că domeniu IT stă, cumva, departe de îmbinația dintre frumos și cultură. Nimic mai neadevărat.
„Și domeniul IT face parte din industriile creative. Locul era deja ochit de unul dintre partenerii noștri. Ne-am întâlnit, să vedem ce putem face împreună: îmbunătățirea vieții în oraș, folosirea resurseleor industriale. O să vedeți viziunea pe berzei21.ro, am trimis-o și la primărie, așteptăm răspuns. Și o să vedeți și ce se întâmplă în alte orașe europene. Să învățăm unii de la alții, pe diverse paliere. Avem nevoie de primărie pentru avize și permise. Ar trebui consultați și oamenii, să vedem de ce este nevoie în zonă. Un proces de consultare publică”.
Bucureștiul pare că începe să uite. Astfel de spații culturale i-ar aduce înapoi memoria și ne-ar crea și noua amintiri.
„Sunt tentante aceste spații industriale, că ofera spatii mari. Recuperarea memoriei orașului este rețeta cheie de a crește atractivitatea. Noi scanăm fiecare loc, căutăm să ne punem în practică ce știm să facem, să producem acel sentiment de încredere și optimism că orașul se schimbă, că există o viziune de schimbare. Make a space, Fabrica sunt proiecte de succes în acest sens. Clădirea Malmaison este un exemplu: 2 etaje s-au transformat într-un atelier de artiști”.
Autoritățile trebuie să fie și ele pe baricade. Cumva, aceste proiecte sunt și în folosul lor.
„În orice proiect din acesta, ideea este că trebuie făcut cât mai funcțional pentru cartier. Orice primărie duce lipsă de spații pentru școală, grădiniță. Acolo nu va fi o școală de cartier, ci una creativă. Tot ce este în jur va intra în școala respectivă, va prelua din caracterul locului. Sunt mulți tineri care vor deveni părinți și care rămân acolo”.
Cea mai mică problemă acum sunt banii.
„Dacă primăria este de acord, se vor găsi și parteneri. Este foarte simplu. Bucureștiul nu are proiecte pentru banii europeni care au venit. Sunt toate ingredientele pe masă. Acest spațiu există de atâția ani. Oamenii știu ce au de făcut. Trebuie doar primăria să aibă curaj și să înceapă demersuri legale. Bucureștiul duce lipsă de decizie politică. Să iasă din paradigma suselor imobiliare. Administrația actuală vine din zona ONG-urilor și mă așteptam să fie mai deschisă”.
Arhitecții sunt cei care pun casele pe hârtie și le dau și viață. Sunt cei care vâd un tot din trecut, prezent și viitor. Mersul înainte are și un preț…
„Dureros. Am avut și procese ca în cazul Salvați Fabrica. Un oraș trebuie să se dezvolte dar cine ține echilibrul? Din păcate e la mâna administrației, mai puțin la cea a urbaniștilor și arhitecților”.
