Europa se unește și în lupta pentru combaterea cancerului.
Statele membre au strategii, programe și idei care sunt implementate.
Sunt legi care sancționează abaterea. Planul naţional de combatere a cancerului a fost lansat la începutul acestui an.
În februarie anul trecut, Comisia Europeană a lansat Planul European de Combatere a Cancerului.
Executivul european vrea să deblocheze fonduri pentru depistare şi diagnosticare performanțe.
În Europa, cancerul îi afectează pe bărbați ceva mai mult decât pe femei. Proporțiile sunt de 54% din cazurile noi, respectiv 56% din decese.
Unul dintre cancerele care ridică probleme din punctul de vedere al prevenției este cel de plămâni. Iar despre el, nu se scrie prea mult.
Din acest motiv, medicii români vin cu propuneri, spune Prof. Dr. Florin Mihaltan.
„Noi am propus amendamente. E un plan al UE. Prevalează mai puțin în zona de prevenție. Asta vrem să completăm: măsuri de prevenție a tabagismului. Cancerul pulmonar pune probleme. Pacienții se prezintă foarte târziu și nu mai pot fi operați. Recomandările sunt generale: se punctează dieta, exercițiile fizice…Aceste lucruri singulare, neintegrate într-un plan, nu au niciun rol. Nu se poate merge pe o anumită măsură. Strategia trebuie să se bazeze pe aspecte legislative, pe programe de educație, pe prevenție, pe taxare, pe programe stop fumat”.
Ideal ar fi să avem o țară fără fumat.
Sau măcar să scădem numărul cu fiecare an prin programe de prevenție și o legislație bine pusă la punct.
„Asociere care are ong-uri, asociații, sunt și studenți la medicină, ong-uri de mame. În 2035 să avem o generație cu 5% fumători. Ar fi fost posibil dacă din 2016 lgea ar fi fost completată cum s-a întâmplat în țări din juru nostru. Avem oferta țigărilor cu tutun încălzit. Cele electronice sunt diferite. Aici avem nicotină și arome. Școala britanică a asimilat țigarea electronică ca un principiu recomandat fumătorilor, în cabinetele de terapie. Însă lipsesc studiile pe termen lung. Legile din multe țări interzic promovarea țigării electronice”.
Cum luptăm împotriva fumatului?
Și, poate o întrebare mai bună ar fi: de când începem să explicăm ce presupune acest viciu.
„Armele sunt extrem de diferite. Din punctul nostru de vedere, trebuie să fie educație de la nivel de grădiniță. Importantă pentru orice fumător este ideea că trebuie să aibă lângă el pe cineva să-l asiste. Numărul acestora este mic iar programele stop fumat sunt puține. Trebuie oameni pregătiți. Primii ar trebui să fie medicii de familie. Să fie un atestat de tabacologie. O specializare a medicilor de familie. Este o combinate de recomandări: alimentație, mișcare, comportament apoi medicații tintite. Preventia este un cuvânt perimat de multe ori. Se abuzează. S-au făcut calcule. S-au comparat cu costul unui tratament. Sunt diferențe enorme”.
Ne amăgim și încercăm să minimalizăm efectul tutunului.
Fumăm mai puțin, riscul de boală este mai mic.
„Este un mit. Poate fi combătut de știință. Pericolul începe de la prima țigară. Cei care fumează puțin, își cultivă dependența. Nicotina este cea care face legea. Ea capaciteaza niște receptori care cresc în timp. De aici, starea de lipsă a nicotinei. Și de aici, crește numărul de țigări. Toate statisticile spun că, după 2 ani de pandemie, sunt 5-6 milioane de decese. Pe mapamond tutunul depășește acest număr. Asociate tutunului avem boli cardiace, bronșită cronică…oamenii suferă și suferă și cei de lângă ei. Întreruperea bruscă e mult mai bună decât cea graduală. Mulți o fac din cauza unor simptome care îngrijorează. Fenomenele de sevraj scad cu cât ne îndepărtăm de momentul când întrerupem fumatul”.
Planul românesc se dezbate.
Din dezbatere în dezbatere, s-a pierdut timp prețios.
„Planul este în dezbatere. Am pierdut însă 5 ani. Finanțarea este vitală pentru strategiile pe care le recomandăm și le susținem. Ungaria, Irlanda, Anglia au programe implementate, au strategii integrate care au efecte. În aceaste strategii să lucreze autoritatui și factori politici, pentru combaterea fumatului”.
