Flavia Durach, lector universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă cele cinci moduri în care poți să te păcălești foarte ușor când vezi o știre online.
Institutul Reuters și cercetătorii de la Universitatea Oxford au studiat o categorie anume de oameni: persoanele care au un interes scăzut față de politică și o neîncredere sporită în organizațiile de știri. Acești indivizi sunt mai puțin înclinați să consume știri pe platformele digitale; dar și când o fac, evaluează credibilitatea acestora superficial, fiind mai ușor de păcălit.
Cercetătorii au intervievat respondenți din Brazilia, Marea Britanie, India și Statele Unite cu privire la modul în care consumă și evaluează informația pe platformele digitale (Facebook, WhatsApp, Google). Rezultatele ilustrează modurile în care putem fi și noi superficiali în procesarea știrilor.
- Reputația sursei. Uneori, simpla familiaritate cu un anumit brand, logo sau organizație pot spori gradul de încredere într-o anumită informație. Problema este că familiaritatea nu se asociază doar organizațiilor de știri cu tradiție, ci și surselor incerte, dar cu care ne întâlnim în mod repetat, ceea ce le face la prima vedere mai credibile.
- Relațiile sociale. Devine foarte important ce părere au prietenii și familia despre un anumit conținut. Dacă acesta provine de la persoane din cercul apropiat, oamenii sunt mai înclinați să îl considere credibil. Este cazul știrilor distribuite pe rețelele sociale sau prin mesaje private, unde accentul cade pe interacțiunea socială.
- Modul cum sună titlul. Utilizatorii se lasă mult influențați, în evaluărilor lor, de limbajul folosit în titlu sau în postarea care distribuie știrea. În cercetarea Reuters, participanții au declarat că se feresc de titlurile senzaționaliste, limbajul emoțional sau de cel ce sugerează partizanatul politic.
- Indiciile vizuale. Imaginile și clipurile video. Utilizatorii deduc, pe baza imaginilor, dacă autorii știrii au asistat sau nu direct la lucrurile despre care relatau. În general, oamenii consideră că sunt mai credibile lucrurile pe care le pot vedea cu ochii lor – în acest caz, prin intermediul imaginilor care însoțesc știrea, chiar dacă acestea pot fi trucate sau scoase din context.
- Publicitatea online. Utilizatorii sunt interesați să vadă dacă respectivul conținut este unul sponsorizat. Publicitatea plătită este văzută într-un mod negativ și respondenții tind să ignore știrile care le parvin în acest mod ( de exemplu, prin postări sponsorizate pe Facebook). Și primele rezultate din lista de căutare pe Google sunt ignorate, deoarece site-urile plătesc pentru a se regăsi pe respectiva poziție privilegiată.
Aceste mijloace rapide de evaluare a informației nu evaluează aspectele de detaliu, legate de acea informație. Dacă ne rezumăm doar la acestea, este posibil să greșim. Interpretate însă în context, mai ales dacă evaluăm critic și textul știrii, ne pot ajuta foarte mult.
Până data viitoare, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
