Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) atenţionează autorităţile asupra încetinirii măsurilor necesare pentru eliminarea hepatitelor virale din ţara noastră până în 2030, conform calendarului propus de OMS şi agreat de România.
În acest sens, în opinia APAH-RO, toţi factorii decizionali ar trebui să se concentreze pe realizarea a trei obiective în viitorul apropiat.
În primul rând, este nevoie de finanţarea „Planului-cadru naţional pentru controlul hepatitelor virale în România” lansat în 2019 cu termen de implementare pentru 2030. Planul a fost elaborat în concordanţă cu Strategia globală a sistemului de sănătate privind hepatitele virale, adoptată de Adunarea Generală a OMS în anul 2016.
În calitate de iniţiator, Ministerul Sănătăţii este aşteptat să anunţe următorii paşi în realizarea acestui plan.
La rândul său, APAH-RO propune stabilirea unui grup de lucru care să urmărească implementarea planului.
O a doua piedică în procesul de eliminare a hepatitelor virale ţine de programul anual cost-volum-rezultat destinat pacienţilor cu hepatita C în cazul căruia apar pauze de fiecare dată când este reluat. De exemplu, între programul încheiat anul trecut şi cel care a început în februarie 2022 a existat o pauză de şapte luni. Gravitatea constă în faptul că, în tot acest timp, niciun pacient nou diagnosticat cu hepatita C nu a mai intrat pe tratament. APAH-RO consideră că necesitatea unor modificări legislative a devenit evidentă pentru protejarea pacienţilor.
„Începând cu luna februarie 2022, tratamentul pentru pacienţii cu diverse forme de hepatita C şi ciroză hepatică cu virus C este asigurat prin derularea unor contracte cost-volum-rezultat încheiate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Pe lângă tratamentele genotip specifice, pacienţii au acces acum şi la două molecule pangenotipice specifice. Pe parcursul a trei luni, în perioada februarie-aprilie 2022, un număr de 2259 de pacienţi au beneficiat de tratamente pentru hepatita C. Însă, trebuie să ţinem cont că procesul de combatere a hepatitei presupune o abordare integrată, în care, alături de diagnosticare, tratament şi monitorizare, prevenţia joacă un rol foarte important şi această componentă necesită atenţia şi acţiunea tuturor actorilor din sistem şi a societăţii civile,” spune Dr. Adela Cojan, preşedinte CNAS.
A treia problemă la care, de mai mulţi ani, APAH-RO cere identificarea de soluţii legislative este reprezentată de pacienţii neasiguraţi care nu beneficiază de screening şi tratament gratuit, majoritatea făcând parte din diferite categorii sociale vulnerabile.
APAH-RO cere ca pacienţii români să beneficieze de ultimele tipuri de tratamente inovatoare, aşa cum se întâmplă în ţările membre ale UE. Veştile bune sunt legate de faptul că în noul program cost-volum-rezultat au fost introduse moleculele pangenotipice. Partea mai puţin bună este că numărul centrelor de tratament la nivel de ţară a rămas la 16 judeţe. În acelaşi timp, este nevoie de găsirea unor soluţii de compensare integrală a noilor molecule şi pentru pacienţii cu alte tipuri de hepatite virale, cum este cazul coinfecţiei B plus Delta.
Asociaţia semnalează şi problemele cu care se confruntă medicii de familie în procesul de depistare – neclarităţi legislative privind decontările anumitor analize, neacoperirea pacienţilor fără asigurare – şi speră ca, printr-un dialog mai strâns al acestora cu autorităţile, să crească rolul lor în procesul de eliminare a hepatitelor.
