Râul Dâmbovița este parte din viața Bucureștiului. Apa îi poartă istoria. Este însă prăfuit și închistat în timp, ca aspect. Dâmbovița trebuie să fie un spațiu pe care să-l iubim și care să ne iubească. Trebuie să-i primească pe turiști cu altă față.
Așa a apărut proiectul de revitalizare a Dâmboviței. S-au așezat la masă toate autoritățile care pun umărul pentru o altă Dâmboviță. Nu e prima oară însă. ”Nu este nou; este o inițiativă pornită acum 8 ani. Ce este nou este că ne-am așezat la aceeași masă toate entitățile care au rol în acest proiect; doar cu entuziasm nu facem nimic”, spune arhitectul Teodor Frolu.
Prefectura a răspuns prezent la apel. Cum sprijină proiectul? ”Prin înțelegerea sustenabilității acestui curs de apă. Are un aspect industrial și trebuie să-l facem verde. Noi suntem autoritatea guvernului în teritoriu. Trebuie să convingem autoritățile locale de necesitatea acestui proiect. În secolul 21, nu se pretează un curs proiectat cu mult timp în urmă. Îi trebuie alt aspect. Nu prea s-a întâmplat mai nimic pe plan urbanistic în orașul nostru”, este de părere subprefectul Bucureștiului, Richard Budai.
Mulți dintre noi ne-am plimbat pe Tamisa și Sena. Ca să și arate îmbietor, trebuie și oameni pricepuți la frumos. Iar Dâmbovița trebuie să fie o axă a frumosului. ”Este mare rolul nostru. Suntem o echipă și cu primăria capitalei și cu cele de sector. Dâmbovița este un proiect integrator. O axă care ar putea genera o promenadă. Acum este o frontieră. Acum vrem să fie un spațiu public care să atragă, nu să dividă. Am făcut concursuri de soluții. Ne-am întâlnit împreună și cred că evenimentul integrator a fost Ape pentru comunități durabile. S-a creat un dialog puternic între toate autoritățile. Deja am trecut de faza ideilor. Sunt primarii care au inițiativa. Primăria are un proiect necesar, sunt ong-uri de-a lungul Dâmboviței care au nevoie de un astfel de proiect. Au fost discuții care au mers de la amenajarea spațiului public până la infrastructură; ce se întâmplă cu metroul, de exemplu. Nu amenajăm frumos niște lucruri, ci facem o strategie sustenabilă care trebuie să vadă toate aceste paliere. Anul acesta vom ieși public după fiecare întâlnire și vă vom prezența stadiile discuțiilor”, crede președintele Ordinului Arhitecților din România-filiala București, Emil Ivănescu.
Că proiectul va demara, ne dau asigurări toți ce implicați. Și sunt două lucruri majore de făcut, în primul rând. Însă noi, bucureștenii, așteptăm să ieșim la promenadă pe Dâmbovița. Când asta?
„Sunt 2 intervenții majore: mai multe poduri pietonale și creșterea spațiului de lângă apă, astfel că râul să nu fie blocat de 4-5 benzi de mașini. Când vom avea mai mult spațiu verde, atunci Dâmbovița va deveni mai interesantă și ofertantă. Sistemul de circulație este integrat și trebuie gândit la fel. Bucureștiul are nevoie să rezolve problema cu șoseaua de centură, să nu-l mai traversăm prin centru. Trebuie, până la sfârșitul anului, să avem tema. Este un proiect care se va finaliza undeva la 7 ani. Dar în următorii doi ani vom avea primele tronsoane care să arate altfel”, dă asigurări Teodor Frolu.
