Efectul care îți consolidează opiniile chiar și când sunt eronate!

Flavia Durach, lector universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!

Este greu să iei decizii bune, când te bazezi pe informații greșite. De aceea, nu e indicat să îți formezi opiniile pe baza unor afirmații neverificate pe care le întâlnești în mediul online. În practică, este greu să respecți acest principiu, atunci când ești „atacat” din toate părțile de mesaje care confirmă ceea ce tu crezi deja.

Acest efect, de întărire a convingerilor, apare din cauza unei caracteristici anume a mediului digital, și anume hiper-personalizarea. Trei factori contribuie la hiper-personalizare:

  • comportamentul nostru digital (ce pagini/ persoane alegem să urmărim, ce pagini/ persoane alegem să blocăm sau să ignorăm, ce site-uri vizităm cel mai frecvent, la ce canale de YouTube ne abonăm, la ce tip de postări comentăm cel mai frecvent și așa mai departe);
  • sistemele automate (recomandările algoritmice rezultate din colectarea datelor de înaltă precizie despre comportamentul nostru digital);
  • publicitatea targetată (sistemul de postări sponsorizate și reclame online la care suntem expuși în baza unor criterii detaliate legate de profilul nostru digital).

În anumite condiții favorabile, și prin interacțiunea factorilor menționați, poți intra în așa-numitele bule informaționale. Acestea apar când  ești  înconjurat din toate părțile de informații care par să confirme convingerile tale și când, prin căutări suplimentare, obții tot informații de același tip.

În acest sens, Whitney Phillips, profesor la Syracuse University, argumentează într-un interviu acordat NiemanLab că persoanele care cad în capcana dezinformării nu sunt iraționale, ci, mai degrabă, blocate în aceste bule informaționale.

Citez din interviu: „Când te înconjoară doar informații care reflectă credințele tale, rămâi cu o impresie de coerență. Chiar dacă ce crezi nu este adevărat din punct de vedere empiric, nu este nici o concluzie ilogică, ci una pe care o tragi în baza informației la care ești expus în mod constant”. În acest model, algoritmii funcționează ca un condiment, alimentând predispozițiile pe care utilizatorii le au deja și le manifestă prin comportamentul digital.

Pentru a ieși din bula informațională, trebuie să faci efortul conștient și deliberat de a te expune la puncte de vedere contrare, de a apela la mai multe surse, de a căuta informații folosind mai multe motoare de căutare și de a te informa și din mass media tradiționale, nu doar cele digitale. Nu în ultimul rând, trebuie să conștientizez caracterul subiectiv sau arbitrar al anumitor opinii pe care le deții și să încerci să identifici date obiective cu privire la acel subiect.

Până data viitoare, rămâi cu București FM, sursa mea pentru știri de calitate!

Sursa: Facebook.com

Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.

Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.

Flavia Durach este lector universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.