Asociațiile de proprietari cer o nouă lege care să le reglementeze 

Articol de Mircea Apostolescu, 30 mai 2022, 12:48

Mihai Mereuță, asociațiile de proprietari ca un cult religios…

Legea 196/2018 necesită atât de multe modificări încât ar trebui pur și simplu abrogată și înlocuită cu un nou act legislativ pentru reglementarea activității asociațiilor de proprietari, susține Mihai Mereuță, șeful Ligii Asociațiilor de Proprietari „Habitat”.
Această concluzie s-a desprins în urma Conferinței Naționale a Ligii „Habitat”.

„(…) Eu le-am zis, domne’ eu apreciez munca și intenția, dar e o nenorocire ce ați făcut cu legea asta. Deci, efectiv trebuie schimbată. De fapt, trebuie abrogată. Trebuie schimbată. Hai să facem așa ori ca un ONG… Nu îndrăznesc să spun ca un cult religios. Nu îndrăznesc, ca și libertate. (…) Mă refeream la obligațiile fiscale, birocratice și de lipsa subvențiilor, când mă refeream la asociații„, spune președintele „Habitat”.

Coproprietarii, jumătăți de proprietar…?

Prima dintre modificările necesare ar fi chiar definiția legală a proprietarului. În accepțiunea Legii 196/2018, proprietar este persoana care deține în proprietate cel puțin o unitate locativă în condominiul – adică blocul, respectiv.
În acest caz, persoanele care dețin în coproprietate un apartament – cum se întâmplă în cazul soților, nu sunt proprietari? Ce calitate au în relația cu asociația de proprietari a blocului? Sunt jumătăți de proprietari?
Dar, dacă mai multe persoane dețin cote părți dintr-un apartament – rezultate dintr-o succesiune, de exemplu, aceste persoane sunt proprietari sau nu, în raport cu asociația de proprietari?

„Nu poți să ai o definiție a proprietarului care spune că proprietar este acela care are cel puțin o unitate de proprietate imobiliară! Și, atunci, eu cu soția, care suntem în cotă parte indiviză, în apartamentul nostru, ea are jumătate, eu am jumătate? (…) Deci, nu intru în definiția proprietarului, la care se aplică întreaga lege, în continuare, când face referire la proprietar. Așa le-am explicat de ce, chiar dacă termenul este enervant – coproprietar, din Codul Civil, de ce lea mai apropiat termenul ăla de o realitate juridică”, a declarat Mihai Mereuță pentru București FM.

Reglementarea separată a asociațiilor de chiriași…

O altă modificare necesară privește reglementarea separată a asociațiilor de chiriași și a adoptării unor precizări în ceea ce privește asociațiile de proprietari din cadrul ansamblurilor rezidențiale.

În cazul ansamblurilor rezidențiale, de multe ori locurile de parcare constituie proprietăți distincte față de unitățile locative. Deoarece sunt mai multe locuri de parcare decât apartamente, se poate ajunge la situația în care majoritari în cadrul asociației să fie proprietarii de parcări, care nu vor fi interesați de repararea ascensoarelor sau a terasei, spre exemplu.

Mihai Mereuță, asociațiile de proprietari cele mai corupte în ochii autorităților…

În fine, o problemă extrem de importantă este aceea a folosirii banilor asociației. Potrivit actualei reglementări, fiecare asociație de proprietari trebuie să aibă un singur cont bancar și să își facă toate operațiunile numai prin bancă.
Numai că banii asociației, aflați în cont, sunt împărțiți în mai multe fonduri – de rulment, de reparații, de îmbunătățire confort. Odată întrați într-un anumit fond, banii nu mai pot fi utilizați decât cu respectiva destinație. Dacă apare o avarie la o coloană de apă rece sau caldă sau la o scurgere pluvială ori la o canalizare și asociația nu mai are bani în fondul de reparații, nu poate utiliza bani din fondul de îmbunătățire confort, spre pildă, pentru a remedia rapid avaria.
De asemenea, nu pot fi folosiți bani din fondul de reparații sau din cel de îmbunătățire confort pentru plata facturilor, în cazul în care explodează prețurile la utilități, spre exemplu.
Odată întrați într-un anumit fond, banii nu mai pot fi mutați în altul, nici măcar printr-o hotărâre a Adunării Generale a asociației. Asociațiile de proprietari nu pot recurge la „rectificări bugetare”, prin care să mute banii rămași necheltuiți la alte „capitole bugetare”, așa cum pot proceda consiliile locale, județene, municipale și chiar Guvernul.

„E casa mea și nu mă lași să fac nimic. Adică nu mă lași să folosesc banii. Îmi spui… Singura persoană juridică care are plafon de casă. Singura persoană juridică care e obligată să lucreze doar prin bancă. Din România! Deci, e cea mai coruptă persoană juridică, în ochii autorităților. (…) Și, atunci, nu-ți dă voie să faci ce vrei cu banii. Adică, dacă ai publicitate, nu ai dreptul să folosești banii cum vrei tu, cum decizi. De exemplu, ești un om sărac, într-un bloc într-o poziție bună, nu ai voie să îți plătești cotele de întreținere cu banii pe care îi iei din publicitate”, reclamă Mihai Mereuță.

Amenzi mari și exprimări care pot lăsa loc la abuzuri…

O altă mare problemă o constituie amenzile foarte mari instituite de Legea 196/2018 pentru președinții asociațiilor de proprietari precum și exprimările foarte vagi de tipul „are grijă” sau „a luat toate măsurile” cu privire la activitatea președinților și a comitetelor executive ale asociațiilor de proprietari.
Astfel, un președinte de asociație de proprietari poate fi amendat cu 5.000 de lei pentru că nu ar fi luat toate măsurile pentru păstrarea arhivei asociației. Ce înseamnă această expresie rămâne la latitudinea organului de aplicare a legii, lăsând loc unor decizii discreționare.