Chiar dacă introducerea educatiei sexuale în programa scolară a provocat multe dezbateri pro și contra, atât online dar si offline, un studiu realizat de Cult Master Research la comanda Societății pentru Educație Contraceptivă și Sexuală (SECS) și susținut de International Planned Parenthood International, a arătat în cadrul unui panel „Vorbește-mi despre ce nu se vorbește” organizat la Institutul Francez din Bucuresti că, de fapt, peste 77% dintre români sunt de acord ca educația sanitară și sexuală să fie introdusă ca materie în școli și predată adecvat, în funcție de vărsta elevilor.
Studiul a fost realizat pornind de la valorile pe care românii le consideră cele mai importante, iar pe primul loc a fost familia.
Iar pentru ca familia să poată rezista trebuie ca relațiile între cei doi parteneri să fie sănătoase, și de aici se simte nevoia unei educații sanitare si sexuale. Însă respondenții care au participat la acest studiu consideră că materia trebuie să fie concepută pe baze științifice și să acopere noțiuni precum inteligența emoțională și relațională, riscurile începerii vieții sexuale, protecția în fața bolilor, reproducerea, avortul.
Mai mult de jumătate doresc ca predarea să fie făcută de persoane specializate în domeniu, de preferință cu background din domeniul psihologiei și al medicinei și nu de profesorii din școală și nici de consilierii școlari.
Peste 60% dintre respondenți consideră că oferirea de informații despre identitatea de gen și orientare sexuală ar avea un impact pozitiv.
Gabriel Brumariu, manager de proiect la S.E.C.S. a precizat că ”principalul semnal dat de cercetare este că familia și nevoia de educație despre relații și sexualitate nu sunt în opoziție în România, contrar discursului promovat public de anumiți actori, iar Ministerul Educației trebuie să acționeze conform nevoilor reale din societate.
Toți vrem ca tinerii să se dezvolte armonios și sănătos. Introducerea educației despre relații și sexualitate în școală reprezintă acea plasă de protecție pe care societatea ar întinde-o, ca o familie extinsă, pentru a-i proteja pe copii și pe adolescenți pentru a-i sprijini să crească echilibrat și să fie fericiți.
Oamenii înțeleg rolul acesta, al educației sexuale. De aceea, cerem Ministerului Educației să acționeze rapid pentru elaborarea unei programe bazate pe date științifice, adaptate vârstei și conform standardelor internaționale, precum și pentru asigurarea de cadre didactice specializate în fiecare școală. Împreună cu partenerii noștri din străinătate și din țară, punem la dispoziția Ministerului Educației expertiza necesară pentru a răspunde acestor nevoi din societate, conform celor mai bune practici internaționale.
Vrem ca toți, familii, psihologi, medici, profesori, specialiști, să formăm împreună cu Ministerul Educației această plasă de siguranță de care au nevoie tinerii”.
Studiul a arătat că există și teama în rândul părinților că o educatie sexuală, chiar făcută la școală într-un cadru organizat cu persoane care au o pregătire specială în domeniu, ar favoriza începerea mai devreme a vieții sexuale în rândul adolescenților.
De aceea, ei propun ca educația sexuală să înceapă de la vârsta de 14 ani, în vreme ce educația sanitară să înceapă de la vârsta de 9-10 ani.
O astfel de abordare lasă descoperiți pre-adolescenții și adolescenții pe o perioadă de câțiva ani cruciali, într-o lume în care internetul tinde să înlocuiască relațiile autentice, furnizează informații și modele incorecte, iar presiunea grupului poate să-i expună unor riscuri majore.
În realitate, cercetările arată că în statele în care educația sexuală a fost introdusă în școli, tinerii si-au amânat cu câtiva ani începerea vieții sexuale, a crescut rata utilizării mijloacelor de protectie și s-a redus foarte mult numărul de sarcini nedorite și avorturi în rândul adolescentelor.
De asemenea, a scăzut numărul cazurilor de abuz sexual și a celor de bullying.
În același timp s-a observat că este nevoie de o mai buna informare a părinților pentru a cunoaște mai bine ce ar trebui să se predea la aceste ore, conform nevoilor fiecărei vârste și cum aceste noțiuni contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor și adolescenților, prin crearea unui cod de conduită comun și corect pentru toți, care să le permită să-și construiască încredere în sine, o viață echilibrată și relații sănătoase de orice tip.
Totodată, părinții sunt de părere că trebuie să se înceapă cu educația sanitară, iar pe măsură ce copilul crește, să fie introdusă treptat si educatia sexuală. Astfel, se poate începe de la 8-9 ani cu educația pentru igienă si sănătate, iar pe măsura creșterii în vărstă se pot introduce treptat teme legate de sănătatea și igiena organelor sexuale, urmând ca până la 14 ani să se poată discuta deschis despre sexualitate
Diana Lupu, psihoterapeut, prezentă la dezbatere a arătat că atât copiii cât și adolescenții au nevoie de informații potrivite vârstei pentru a deveni adulti echilibrați.
„Călătoria prin preadolescență și adolescență nu este una ușoară pentru întreg sistemul familiei. Nu doar din punct de vedere fiziologic se petrec numeroase schimbări, ci și relațional și psihologic. Astfel, tinerii au nevoie de sprijinul adulților pentru a înțelege, integra și explora, într-un mod sănătos și corect informat, toate aceste schimbări. Studiile din neuroștiințe ne indică faptul că noi, oamenii, suntem programați să prețuim conexiunea cu ceilalți. A vorbi despre acest subiect, adaptat grupei de vârstă, este cel mai mare cadou pe care îl putem face calității relațiilor din viitor”, a precizat Diana Lupu.
La dezbatere au mai participat: Gabriel Brumariu, manager de proiect SECS; Paul Acatrini, Research Director & Managing Partner la Cult Market Research; Adina Manea, director Fundația Tineri pentru Tineri, Irina Mateescu, vicepreședintă a Asociației Moașelor Independente, Diana Lupu, psihoterapeut, Pagina de Psihologie.
