Inflaţia a crescut vertiginos în întreaga Europă pe fondul unei creşteri majore a costurilor energiei.
Preţul de referinţă în Europa la energie electrică a depăşit marţi, pentru prima dată, pragul de 500 de euro pentru un Megawatt-oră, sporind presiunile asupra companiilor şi gospodăriilor.
Ţările europene se pregătesc pentru posibile penurii de energie în această iarnă, unele luând în calcul raţionalizarea livrărilor către anumite industrii, pentru a se asigura că poate fi îndeplinită cererea esenţială.
De la 1 octombrie, gospodăriile din Germania vor plăti considerabil mai mult pentru gaz, după intrarea în vigoare a unei suprataxe în valoare de circa 2,42 de cenţi pe kilowatt-oră.
Cu ajutorul taxei suplimentare percepută de la consumatori, Guvernul de la Berlin doreşte să ajute companiile de utilităţi să acopere diferențele de costuri cu aprovizionarea.
La asta se adaugă măsurile destinate reducerii consumului de energie. La iarnă, instituţiile publice vor putea fi încălzite la cel mult 19 grade Celsius. In Bavaria s-a tăiat apa caldă în clădirile publice şi s-au redus călătoriile în interes de afaceri, iar colo unde este posibil, angajaţii vor lucra de acasă.
Și alte țări europene iau măsuri pentru a reduce consumul de energie.
În Marea Britanie prețurile continuă să crească în cel mai rapid ritm din ultimii peste 40 de an, rata inflaţiei depăşind 10% pentru prima dată din februarie 1982, intensificând presiunile asupra gospodăriilor.
Salariile, ajustate în funcţie de inflaţie, au scăzut cu 3% în perioada aprilie-iunie 2022, bugetele gospodăriilor fiind afectate de creşterea facturilor la energie şi de preţurile mai ridicate ale alimentelor şi combustibililor.
Banca Angliei (BoE) a avertizat că inflaţia ar putea depăşi 13% în octombrie. Luna aceasta, Banca Angliei a decis să majoreze dobânda de politică monetară cu 50 de puncte de bază, cea mai mare creştere de dobândă de după 1995, chiar dacă se aşteaptă la o recesiune îndelungată.
În Spania, consumatorii continuă să fie grav afectaţi de creşterea preţurilor la alimente. Acestea au fost declanşate în prima fază de pandemie, apoi de creşterea preţurilor la electricitate şi carburanţi, care au determinat proteste şi greve în sectorul agricol, şi în cele din urmă de războiul din Ucraina.
În luna iulie, Organizaţia Consumatorilor şi Utilizatorilor din Spania (OCU) a tras deja un semnal de alarmă cu privire la o creştere de 15,2% în ritm anual a costului unui coş de produse de bază. Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INE), indicele preţurilor de consum a crescut cu 1,9% în luna iunie, iar în ritm anual rata inflaţiei s-a majorat cu 1,5 puncte, până la 10,2%, cel mai ridicat nivel de după luna aprilie 1985.
Din 10 august, magazinele, clădirile de birouri, teatrele, aeroporturile şi gările nu au voie să seteze aerul condiţionat sub 27 de grade.
În Olanda, populaţia plăteşte cu aproape 20% mai mult pe alimente decât în septembrie 2021.
Tot inflaţia galopantă îi îndeamnă şi pe locuitorii Bruxelles-ului, să plece în provincie, unde viaţa e mai ieftină. În ultimul an, 45 de mii de locuitori au părăsit capitala, cel mai mare număr din ultimele 3 decenii.
Scumpirile îi afecteaza si pe greci. Inflaţia lunară este de 12%, aproape de recordul ultimilor 30 de ani.
Nici vecinii unguri nu stau mai bine, scumpirile au atins cel mai ridicat nivel de după 1998. Inflaţia din iulie a ajuns la 13,7%. De vină este scumpirea alimentelor chiar si cu 50%. Însă din toamnă, accentul va cădea nu pe alimente, ci pe preţurile la energie. Plafonarea preţurilor la carburanţi este deja în curs de eliminare, ceea ce ar putea duce inflaţia la peste 20%.
În România în luna iunie 2022, inflația anuală a fost de 15%.
