După pandemie, piața muncii a cunoscut schimbări atât la nivelul stilului de lucru al angajaților, cât și la nivelul așteptărilor acestora legate de un loc de muncă.
Tocmai de aceea, invitata emisiunii „În Comunitate” de astăzi, Georgeta Brudaru, branch manager al companiei Gi-Group Holding și specialist în HR.
Din cele spune de Georgeta Brudaru, o analiză făcută de una dintre cele mai mari companii de recrutare a forței de muncă, prezintă contextul actual al evoluției sistemului de muncă după cum urmează:
- Țările din Uniunea Europeană au înregistrat o creștere de 150% a angajaților care au lucrat de acasă.
- 89% dintre companii au introdus o politică de lucru la distanță sau au în vedere acest lucru.
- 54% dintre angajați au spus că și-ar schimba locul de muncă cu unul care oferă o mai bună flexibilitate.
- 95% dintre liderii de resurse umane susțin că unii dintre angajații lor vor continua să lucreze de la distanță după pandemie.
Dorința de a menține siguranța angajaților în timpul pandemiei a determinat multe organizații din întreaga lume să facă tranziția către modul de lucru la distanță și hibrid, prin digitalizarea majorității sarcinilor. Condițiile de telemuncă specifice au produs o experiență generală pozitivă pentru 63% dintre manageri și 74% dintre lucrători, majoritatea dintre aceștia dorindu-și să lucreze de la distanță și în viitor.
Unul dintre primele beneficii resimțite de salariați a fost flexibilitatea la cote foarte înalte, mai ales în domenii precum retail și e-commerce, industriile creative, IT, serviciile de consultanță, mass-media, telemedicină și educație.
Chiar dacă prezența fizică este încă necesară pentru unele roluri din front și back office, cum ar fi cele ce țin de administrativ, asistența clienților, vânzări, finanțe și contabilitate, recrutare, resurse umane și dezvoltare, acestea se pretează unui grad mai mare de flexibilitate. Chiar și companiile care lucrează în producție iau în considerare o întoarcere parțială la munca cu prezență fizică sau o reorganizare a spațiului de muncă.
Flexibilitatea în muncă înseamnă mai mult decât o normă de muncă mai scurtă sau fără ore de lucru stricte, și anume posibilitatea de a experimenta noi proiecte locale sau internaționale ce pot contribui la creșterea capacității de inovare.
Candidații apreciază trei beneficii majore aduse de contextul muncii în sistem remote.
Primul beneficiu este echilibrul mai bun între muncă și viața personală, datorat productivității crescute generate de un mediu de muncă aflat în controlul angajaților.
Economiile din lipsa navetei către muncă și prezervarea amprentei de carbon contribuie la acest nivel de satisfacție, alături de un sentiment de incluziune. Mai multe femei au lucrat în timpul lor liber, aproximativ 25%, față de bărbați, aproximativ 19%.
Un alt beneficiu este încrederea demonstrată de management față de angajați, care crește și încurajează dezvoltarea altor abilități critice, dar și accesarea unui număr mai mare de oportunități, indiferent de poziția geografică, candidații identificând locurile de muncă care li se potrivesc din orașele țării sau din afară.
Angajatorii sunt de părere că modul de muncă remote și hibrid se pretează mai bine unor industrii față de altele, mai ales în sectoarele: finanțe și asigurări, management, IT și imobiliare.
Acest tip nou de muncă nu întârzie să aducă și beneficii de ordin financiar angajatorilor, precum economisirea costurilor, o retenție mai bună datorită echilibrului dintre viața profesională și cea privată, flexibilitate pentru toți cei implicați, reducerea timpilor de navetă, creșterea productivității.
Un sondaj recent realizat în 25 de țări arată că munca la distanță în mod voluntar ar putea crește productivitatea dacă nu depășește două-trei zile pe săptămână.
Alte beneficii de care companiile se bucură atunci când adoptă aceste condiții de angajare sunt: o rezervă mai mare de talente și eficiență sporită, recrutarea de la distanță accelerând procesul de identificare și verificare a candidaților.
