IAȘI: Târgul de Carte ”Gaudeamus”. Dezbatere cu public „Călătorii cu ambasadorii Erasmus+”

Articol de bucurestifm, 24 septembrie 2022, 10:00 / actualizat: 24 septembrie 2022, 14:31

Târgul de Carte „Gaudeamus” Radio România găzduiește, astăzi, în cea de a patra zi, dezbaterea cu tema „Călătorii ambasadorii cu Erasmus+”. Evenimentul este organizat de colegii de la Radio România Cultural.

Până în prezent, câteva mii de cetățeni au vizitat standurile Târgului Gaudeamus, amplasate în Piaţa Unirii din Iaşi.

Un reportaj realizat de Constantin Mihai: ”Târgul de Carte Gaudeamus de la Iași, astăzi găzduiește o dezbatere publică, cu titlul, ”Călătorii cu Ambasadorii Erasmus+”. Evenimentul este organizat de colegii de la Radio România Cultural și Agenția Națională pentru Programe Comunitare.

Connie Chifor, organizator al Târgului de Carte Gaudeamus de la Iași: E un program european în care colegii noștri sunt implicați în mod constant. Cine este interesat poate veni aici la eveniment să afle care ar fi demersurile pe care le poate face un student pentru a se înscrie în acest program.

Constantin Mihai: În cele 3 zile de când și-a deschis porțile, Târgul de Carte Gaudeamus de la Iași a fost vizitat de mai multe mii de cetățeni.

Cartea pentru mine reprezintă un mod de ghidare în viață, văzând și citind exemplele altor persoane sau personaje care, poate, trec prin lucruri pe care și noi ne simțim sau nu le putem împărtăși cu alții.

În momentul de față am venit pentru copii mai mult să căutăm titluri noi, să vedem pe viu titlurile pe care deja le-am văzut pe rețelele de socializare, având copii mici asta devenit o prioritate acum literatura pentru copii.”

Târgul de Carte „Gaudeamus” Radio România de la Iaşi reuneşte 30 de edituri din toată țara, iar iubitorii de lectură sunt aşteptaţi să viziteze standurile până mâine inclusiv.

Program, Sâmbătă, 24 septembrie 2022

11.00 – 11.45 RADIO ROMÂNIA CULTURAL ȘI AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PROGRAME COMUNITARE IN DOMENIUL EDUCAȚIEI PROFESIONALE (ANPCDEFP)
Dezbaterea cu public „Călătorii cu ambasadorii Erasmus+”
Avantajele învățării prin programe europene, rolul călătoriilor de învățare în activitățile pedagogice și culturale.
Invitați: prof.univ.dr. Anca Colibaba, Președinte executiv al Fundației EuroEd din Iași, Mădălin Florea, student și Ambasador Erasmus+
Moderator: Mirela Nicolae, realizator RRC, ambasador Erasmus+ cordonator al rețelei de Ambasadori Erasmus+, România, Ileana Racoviceanu, responsabil de comunicare la ANPCDEFP.

12.00 -12.45 EDITURA LEBĂDA NEAGRĂ
Prezentare de carte: „Ultimul profet adevărat” de Val Butnaru.
Invitați: Val Butnaru, autor; Marius Chelaru, Redactor-șef adjunct Revista Convorbiri literare;
Moderator: Adrian Christescu, scriitor.

17.00 -17.45 EDITURA LEBĂDA NEAGRĂ

Prezentare serie de autor Oriana Fallaci: „Sexul inutil”, „Cele șapte păcate ale Hollywoodului”, „Scrisoare pentru un copil niciodată născut”
Invitați: Nicoleta Dabija, traducător; Ingrid Beatrice Coman-Prodan, traducător; Oana Lazăr, jurnalist TVR Iași;
Moderator: Adrian Christescu, scriitor.

RRA: Cărţile pentru copii, la mare căutare la Târgul de Carte „Gaudeamus” de la Iaşi

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (23 septembrie 2022, ora 8:06) – Realizator: Cărţile de copii sunt la mare căutare la Târgul de Carte ”Gaudeamus”, care are loc zilele acestea la Iaşi. Peste 30 de edituri îşi prezintă cele mai noi apariţii la evenimentul organizat de Radio România şi care are loc în spaţii mai puţin obişnuite, şi anume, corturi amplasate în Piaţa Unirii din oraşul moldovean.

Reporter: Constantin Mihai, Radio România Iaşi – Din păcate, condiţiile meteo-climaterice din primele două zile nu au fost propice vizitării standurilor. Cu toate acestea, se desprind câteva concluzii. O primă idee este că în actualele condiţii se vinde foarte bine cartea pentru copii, au revenit cărţile cu benzi desenate pentru puştii de 3-7 ani şi cărţile cu materiale didactice suplimentare pentru copiii de şcoală, ciclul primar.

Laura Savu, reprezentantul grupului editorial ART: Mai nou, în grafic avem benzile desenate, care sunt tot mai căutate de copii. De la ‘Apolodor’, la Strumfi, la Pedington, încercăm să ajungem la sufletul copiilor mai mici, şi Pepa, care este foarte plăcută, să nu uităm de Harry Potter

Texte şi pretexte: Români în Germania – doctorul şi scriitorul Mihai Neagu Basarab

Emisiune live de cultură urbană, istorie şi divertisment realizată de Georgeta Drăghici şi Valentin Protopopescu;

Citat din spusele invitatului, motto al ediţiei: „Pentru o educaţie desăvîrşită, se pare că, încă într-o fază incipientă a copilăriei, în cei şapte ani de acasă, este necesar să ţi se extirpe organul de simţ ce sesizează amănuntele abjecţiei.” (Mihai Neagu Basarab)

Doctorul în medicină şi scriitorul Mihai Neagu Basarab, directorul Institutului Român de la Freiburg-im-Breisgau, ne va vorbi despre prodigiosul său travaliu pus în slujba culturii naţionale. Aceasta, deoarece an de an în instituţia pe care o patronează, Institutul Cultural Român de la Freiburg-im-Breisgau, organizează conferinţe, vizionări de filme şi expoziţii pe teme româneşti, ea editînd şi un periodic de înaltă calitate avînd ca surse bogata bibliotecă şi arhivă de documente freiburgheză.

Răzvan Dolea, la rubrica Memoria între ghilimele, ne va vorbi despre bătălia de Nicopole, dar şi despre Francis Scott Key Fitzgerald.

Fireşte, Concursul ediţiei face trimitere la un moment important din istoria literaturii universale: la 24 septembrie 1896 se năştea la Saint Paul, în Minnesota, un mare scriitor american, portavoce legitimă a Generaţiei pierdute şi a efervescenţei intelectuale suicidare postbelice. A scris romane precum Cei frumoşi şi blestemaţi, Ultimul magnat şi Blîndeţea nopţii, dar celebritatea o dobîndeşte ca urmare a publicării romanului Marele Gatsby, carte ecranizată de Jack Clayton în 1974, cu Robert Redford, Bruce Dern şi Mia Farrow făcînd roluri foarte consistente.

La rubrica intitulată Conexiuni, Georgeta Drăghici ne vorbeşte despre cele mai noi evenimente literare din Franţa.

În spaţiul rubricii Respiro sportiv Valentin Protopopescu va dialoga cu Bogdan Ungureanu, director general al Editurii Pilot Books, pe tema cărţii Vreau să joc! Autobiografia de Ionuţ Rada şi Laurenţiu Despina, un volum despre fotbal şi lumea sa.

În cadrul rubricii Ora veselă vă invităm să ascultaţi un celebru moment umoristic din „Arhiva de Aur” a SRR, monologul intitulat Nea Mărin la cinema, în care Amza Pellea îl întrupează pe arhicunoscutul personaj Nea Mărin, unul inventat chiar de marele actor.

Azi la Radio România Cultural: Cu…minte de weekend!

O interesantă și utilă imagine a alpiniștilor români stabiliți în străinătate în perioada comunistă găsim în paginile cărții pe care o răsfoim azi apoi facem cunoștință cu cel care, la mijlocul anilor ’80, a condus din punct de vedere tehnic prima expediție românească în Himalaya. Din Hațeg  aflăm cum a fost vara în  și pentru Geoparcul Internațional  UNESCO Țara Hațegului Retezat iar în Craiova vizităm Muzeul Cărții și Exilului Românesc. Ce este adevărat şi ce nu din poveştile fanteziste ţesute în jurul haremului- instituţie dar şi parte a locuinţelor musulmane – aflăm în acest weekend.

O poveste despre oameni mari ni-l readuce iîn atenție pe scriitorul, publicistul şi omul politic activ într-o perioadă în care istoria Principatelor Române a consemnat, pe parcursul a doar câteva decenii, evenimente fundamentale pentru orientarea ulterioară europeană şi pro-occidentală a ţării iar spre finalul întâlnirii „Cu…minte de weekend” răsfoim cel mai recent număr al revistei de antropologie urbană care  semnalează problemele ce pot apărea în spaţiul urban și încearcă să găsească  soluţii pentru rezolvarea lor. Ne întâlnim de la 10.00 fix. La Radio România Cultural.

Povestiri din studioul artelor: Invitat special Traducatorul Bruno Mazzoni, Sâmbătă 24 Septembrie, ora 21

Realizator Magdalena Tara

Profesorul universitar Bruno Mazzoni s-a născut la data de 12 decembrie 1946 la Napoli.

Încă din timpul studenţiei s-a interesat de studiile de romanistică în general şi în special de cultura română, de care s-a apropiat la îndemnul profesorului său, romanistul Alberto Vàrvaro. În perioada 1968 – 1969, a beneficiat de o bursă de studiu de un an la Universitatea din Bucureşti, unde a lucrat sub coordonarea profesorului Teodor Onciulescu. Aici şi-a pregătit lucrarea de diplomă intitulată Coscienza linguistica e rivendicazione etnica nella Scuola latinista transilvana. La 21 iulie 1969 a luat licenţa în Limbi şi Literaturi Moderne, cu notă maximă cum laude, la Universitatea din Napoli.

Între anii 1969 – 1972 a funcţionat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Italiei, în calitate de lector străin la Catedra de Limbi Clasice şi Romanice a Universităţii din Bucureşti. Între anii 1970 – 1972 a fost numit conferenţiar la Catedra de Limba Italiană a Universităţii „Babeş – Bolyai” din Cluj-Napoca. După finalizarea şi îndeplinirea îndatoririlor impuse de această funcţie a fost titularul unei Catedre de Literatură italiană şi Istorie în învăţământul liceal.

Din 1976 a intrat în mediul universitar italian, ca asistent la Filologie romanică, materie pe care a predat-o în calitate de profesor suplinitor între anii 1977 – 1985, când s-a stabilit la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Arcavacata (Calabria). În această instituţie a mai îndeplinit, pentru o perioadă de doi ani, funcţia de director al Departamentului de Lingvistică. În decursul anilor, a beneficiat de câteva burse de cercetare oferite de guvernul austriac (la Salzburg şi Graz) şi de guvernul român (la Bucureşti). De asemenea, a locuit o perioadă de timp în Germania şi în Franţa, prilej de studiu în bibliotecile din Leipzig, Tübingen şi Paris.

Începând cu anul 1985 a fost chemat la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Pisa, pentru a preda Limba şi Literatura Română, mai întâi în calitate de profesor asociat, apoi, din 1 ianuarie 2001, în calitate de profesor titular. În acelaşi timp, a ţinut cursuri şi pentru studenţii Facultăţii de Litere şi Filosofie de la aceeaşi universitate.

De asemenea, în paralel, în perioada 1997 – 1998 şi 1998 – 1999 a îndeplinit funcţia de profesor suplinitor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii „La Sapienza” din Roma, unde a predat Limba Română, respectiv la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Florenţa, pentru disciplina Limba şi Literatura Română.

Din 2006 Bruno Mazzoni a fost decanul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii din Pisa, funcţie în care a fost reconfirmat în anul 2010. Din anul 2016 s-a prepensionat.

Bruno Mazzoni a participat la Cercul de Lingvistică şi Poetică al Universităţii din Bucureşti, condus de Alexandru Niculescu, Solomon Marcus şi Mihai Nasta; a făcut parte din Secretariatul celui de-al XIV-lea Congres Internaţional de Lingvistică şi Filologie Romanică, desfăşurat la Napoli în anul 1974; între anii 1979 – 1982 a reprezentat Italia ca secretar la Association Internationale d’Etudes Roumaines (AIER, Amsterdam). A ocupat funcţia de secretar al Asociaţiei Italiene de Românistică (AIR) pe perioada a două mandate, iar din decembrie 2010 a devenit preşedintele acesteia. Este membru al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene (AIESEE, Bucureşti) şi al Asociaţiei de Onomastică şi Literatură din Pisa.

A luat parte la activităţile a diverse comisii din cadrul Universităţii din Pisa şi a fost:

– până în anul 2001 coordonatorul pentru partea italiană al convenţiei ştiinţifice încheiate între Universitatea din Pisa şi Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca; din 2001 ocupă aceeaşi funcţie în cadrul Convenţiei existente între Universitatea din Pisa şi Universitatea din Bucureşti;

– coordonator naţional al programului de cercetare Geografia şi istoria civilizaţiei literare româneşti în contextul european, program susţinut şi finanţat integral de Ministerul dell’Università e della Ricerca în anii 1999 – 2000, program care a implicat grupuri de cercetare din Universităţile Padova, Pisa, Roma, Torino şi Udine, dar şi participarea a numeroşi colaboratori străini. La încheierea acestui proiect, a organizat, în colaborare cu Luisa Valmarin, un Congres internaţional care s-a desfăşurat la Universitatea La Sapienza din Roma, în perioada 15 – 17 noiembrie 2001;

– din anul 2000, membru în colegiul profesorilor în cadrul Şcolii doctorale de Literaturi comparate, Filologie romanică şi Românistică a Universităţii din Torino şi docent al noului doctorat în Romanistică, instituit la aceeaşi Universitate, din anul 2002;

– a ţinut în mod regulat cursuri şi seminare de Limba română şi de Literatura română pentru studenţii Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine şi ai Facultăţii de Litere şi Filosofie de la Universitatea din Pisa, experimentând diverse modalităţi ale învăţământului modular;

– din ianuarie 2002 a fost preşedintele Centrului Bibliotecilor de Limbi şi Literaturi Moderne (care cuprinde fondurile de carte şi periodicele Departamentului de Limbi şi Literaturi Romanice şi Departamentului de Studii Italiene).

A făcut parte din comisiile de evaluare ale Academiei Române din Roma, a contribuit la activitatea de cercetare ştiinţifică întreprinsă de cele două serii de studenţi români bursieri Vasile Pârvan (Roma) şi Nicolae Iorga (Venezia); anual, la propunerea Ministerului de Externe al Italiei, a facut parte din comisia mixtă italo-română care propune acordarea de către guvernul român unor burse de studiu cetăţenilor italieni; membru al juriului pentru premiul ,,Dialog Latin” al Uniunii Latine, al juriul pentru Premiul „G. Acerbi” din Castelgoffredo (MN). Face parte din board al periodicelor „Studii şi cercetări de lingvisticâ” şi „Vatra”.

Totodată, Bruno Mazzoni este autorul câtorva volume de referinţă despre cultura română, cum ar fi: Carteggio B.P. Hasdeu – H. Schuchardt (Liguori Editore, Napoli 1984), Le iscrizioni parlanti del cimitero di Săpânţa (Edizioni ETS, Pisa, 1999), sau, în colaborare cu Angela Tarantino, coordonatorul volumului Geografia e storia della civiltà letteraria romena nel contesto europeo (Pisa University Press, vol. 2, 2010). A publicat, între altele, eseuri despre M.Eminescu, T. Arghezi, N. Stănescu, I. Barbu, A. Blandiana, M. Cărtărescu etc.

Călătorie în jurul lumii Sâmbătă 24 Septembrie ora 19

Realizator Magdalena Tara

Invitaţi speciali

E.S. Domnul Gabriel Atanasov Ambasadorul Republicii Macedonia de Nord

E.S. Domnul Jose Guillermo Ordorica Robles Ambasadorul Statelor Unite Mexicane

E.S. Doamna Marjut Akola Ambasadorul Republicii Finlanda

Regizorul Vlad Rotaru  – Directorul Artistic al Nordic Film Festival

Istoricul Carol Iancu – Membru de onoare al Academiei Române

Emisiunea Călătorie în jurul lumii din aceasta seară vă propune o incursiune diplomatică şi culturală în Macedonia de Nord şi Mexic ţări care au Zilele Naţionale în luna Septembrie. Pe 8 Septembrie este Ziua Naţională a Republicii Macedonia de Nord şi pe 16 Septembrie este Ziua Naţională a Statelor Unite Mexicane.

Vă vom prezenta câteva aspecte privind semnificaţia sărbatorilor naţionale ale acestor ţări şi un scurt istoric al relaţiilor diplomatice cu România, accente ale relaţiilor bilaterale prezente.

Desigur vă vom prezenta şi din punct de vedere turistic Macedonia de Nord şi Mexic.

De asemenea invitaţii noştri speciali vor sublinia şi câteva dintre cele mai importante obiective ale misiunilor lor diplomatice în calitate de ambasadori acreditaţi în România.

În perioada 22-25 Septembrie are loc la Bucureşti cea de-a 3 a ediţie a Nordic Film Festival. Programul aduce în prim plan creatori de artă vizuală din Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia. Proiectiile filmelor au loc la Cimema Elvire Popesco. Festivalul este susținut de Ambasada Republicii Finlanda, Ambasada Regatului Danemarcei, Consulatul Onorific al Republicii Islanda, Ambasada Regatului Norvegiei şi Ambasada SUediei în România.

Lansarea volumului bilingv (română și franceză):

Carol IANCU, Alexandru-Florin PLATON
(coordonatori)

“80 DE ANI DE LA POGROMUL DE LA IAȘI ŞI HOLOCAUSTUL (ȘOAHUL) DIN ROMANIA” publicat în colecția “Historica – Dagesh”, la Editura Universității Alexandru Ioan Cuza.

Lansarea la Iași va avea loc
Joi 29 septembrie 2022 la ora 17:00 la Librăria Orest Tafrali, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”.

Lansarea la București va avea loc
Luni 3 octombrie 2022 la ora 13,00 la Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România “Wilhelm Filderman”.

Mircea cel Bătrân – perspectivă militară și diplomatică

Context

Mircea urcă pe tron la 23 septembrie 1386. În acea perioadă, Ţara Românească se afla în plin proces de dezvoltare. Mircea va continua consolidarea economiei, Armatei, Administraţiei şi Bisericii, dar va da o atenție deosebită și acțiunilor diplomatice. În timpul în care Mircea a urcat pe tron, Imperiul Otoman purta o campanie de expansiuni sub conducerea sultanului Murad I. În timpul lui Mircea cel Bătrân,  Valahia dobândește cea mai mare întindere, de la Banatul de Severin până la Marea Neagră, inclusiv sudul Basarabiei. Într-un act din anii 1404-1406, apar titlurile sale: „Eu, întru Hristos Dumnezeu binecredincios şi binecinstitor şi de Hristos iubitor şi autocrat, Io Mircea mare voievod şi domn din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată Ţara Ungrovlahiei şi a părţilor de peste munţi, încă şi către părţile tătăreşti şi Amlaşului şi Făgăraşului herţeg şi domnitor al Banatului Severinului şi pe amândouă părţile pe toată Podunavia, încă până la marea cea mare şi stăpânitor al cetăţii Dârstorului.”

Mircea Cel Batrân aduce Muntenia în prima linie a politicii mari. Construiește sau reface fortificații, dotează armata. În paralel, se concentrează pe întreținerea relațiilor diplomatice cu marile state ale vremii. După 1402 a intervenit în luptele pentru tronul otoman.

Rezultatele obţinute îi vor permite să reziste tendinţelor de expansiune ale Regatului Ungar şi ale Poloniei, care urmăreau în special acapararea gurilor Dunării, şi să stăvilească forţele otomane aflată în plină expansiune în Balcani.  Primele confruntări încep în 1369 când domnul muntean Vladislav I Vlaicu sprijină restauraţia ţarului bulgar de Vidin. Intervine odată cu ofensiva lui Murad I acordând sprijin cneazului sârb Lazăr, în bătălia de la Kossovopolje, în 1389. În contextul cuceririi Bulgariei de către turci, Mircea Cel Bătrân ocupă Dobrogea, obţine succesul strategic de la Rovine-1395 şi participă la cruciada eşuată de la Nicopole -1396, nu în calitate de domnitor, întrucât el pierde tronul, în urma  succesului  obținut în fața avangardei otomane la Rovine. Imperiul Otoman  l-a instalat pe tron pe Vlad, un domnitor aflat pe linia de succesiune, cu preferențe în direcția relației cu otomanii. La Nicopole, Mircea nu a participat  în calitate de domnitor.

În vederea păstrării independenţei Ţării Româneşti, Mircea a încheiat alianţe cu regele Sigismund al Ungariei, interesat la rândul său în stăvilirea extinderii Imperiului Otoman. Domnitorul muntean a stabilit o alianţă cu voievodul Petru Muşatin al Moldovei încă din 1389. Prin intermediul lui Petru I, domnul Moldovei, a reuşit în 1389 să încheie cu regele Vladislav al II-lea al Poloniei o alianţă îndreptată împotriva lui Sigismund de Luxemburg, în cazul în care acesta din urmă ar fi pornit un război cu una din cele două ţări. Tratatul a fost înnoit în 1404, cu termeni mai puţini precişi. După întrevederea din 1406 de la Severin, în care regele Sigismund i-ar fi cerut lui Mircea cetatea Licostomo, relaţiile dintre Ungaria şi Ţara Românească se înrăutăţesc.

Pentru a contracara o eventuală campanie militară a regelui ungar, domnul muntean reînoieşte în 1410 tratatul cu Polonia. În 1400, Mircea îl îndepărtează de la tronul Moldovei pe Iuga Ologul şi îl impune ca domn pe Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I. Până la moartea voievodului muntean, relaţiile dintre cele două ţări vor rămâne cordiale.

Mircea a mai întreţinut relaţii de bună vecinătate şi cu regii din sudul Dunării. În perspectiva căderii Dobrogei sub stăpânirea otomană, ceea ce i-ar fi adus inamicul în zona porturilor dunărene, Mircea preia iniţiativa şi o alipeşte Ţării Româneşti în 1388.

Se orientează și spre o alianţă cu Polonia, demers diplomatic intermediat de domnul Moldovei, Petru Muşat (1376-1391) încheiat la Radom (10 decembrie 1389) şi ratificat la Lubiin (20 ianuarie 1390). Această alianţă era menită să asigure Ţara Românească în faţa unei acţiuni a Ungariei, care revendica Banatul de Severin.

Ameninţarea otomană era însă resimţită şi de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, ceea ce a făcut ca Ţara Românească şi Ungaria să încheie o alianţă antiotomană (7 martie 1395, Braşov). Mircea a devenit vasalul regelui ungar, care i-a recunoscut ca feude ducatele Făgăraş, şi Amlaş şi Banatul de Severin; în plus i-a mai acordat castelul Bran şi domeniul Bologa cu 18 sate. Cu toate că jurământul de credinţă nu s-a păstrat până în zilele noastre, referiri la existenţa acestuia se regăsesc în tratatul militar între cele două ţări, încheiat la Braşov în 1395.

După eşecul cruciadei,  pe fundalul înfrângerii şi capturării lui Baiazid I de către mongolii lui Timur Lenk în bătălia de la Ankara – 1402, Mircea încearcă să influențeze politica balcanică. Mai mult decât atât, Mircea s-a implicat în luptele pentru succesiunea Tronului Otoman, susținându-l pe Musa Çelebi și pe Mustafa. În anii 1404-1406, teritoriul Ţării Româneşti atinge maxima sa întindere.

La sfârşitul domniei lui Mircea sau în timpul domniei urmaşului său, Mihail (1418-1420), campaniile lui Mehmed I determină pierderea cetăţilor Turnu şi Giurgiu, a Dobrogei şi impunerea unui statut vasalic statului muntean.

Armata lui Mircea

Contrar ”folclorului” și poveștilor glorioase, trebuie precizat că armatele medievale, fie ele occidentale sau estice, nu erau compuse din țărani. Ele erau formate din trupe care cunoșteau bine meșteșugul armelor, din soldați pregătiți, hrăniți, plătiți, înarmați și loiali. Țăranul era baza producției statului medieval, el asigura hrana țării. Niciun domnitor nu-și putea permite să pună în fața unor trupe călite în luptă, cum erau cele otomane, țărani care nu aveau pregătire militară, armuri, arme, organizare și disciplina atât de necesară într-o luptă. Doar în cazul unor invazii de amploare se apela și la ajutorul țărănimii libere, dar în proporție relativ restrânsă, pentru că domnii și boierii feudali nu îndrăzneau să-i înarmeze pe țărani, aceștia putând în orice clipă să se întoarcă împotriva propriilor stăpâni.

Pe de altă parte, Muntenia nu se baza neapărat pe infanterie, relieful în bună măsură plat al țării fiind propice desfășurării cavaleriei. Specialiștii istorici militari precizează că armata munteană era formată în mare parte din cavalerie, împărțită în cavalerie ușoară – arcași călare – și cavalerie grea, dotată cu armuri, cămăși de zale, coifuri, lănci (aceasta fiind formată din boieri și probabil mercenari străini). Se știe că unii domni munteni au cumpărat armuri moderne din țările occidentale, armele putând fi făurite în atelierele locale aparținând de domnie și capturate de la numeroșii invadatori înfrânți. Cavaleri valahi sunt pomeniți cu ocazia marelui turnir de la Buda, din 1412, deci este clar că măcar o parte a cavaleriei grele – boierii care aveau mijloace financiare foarte solide sau membrii Curții domnești, echipați de domn – era dotată și echipată ca oricare cavalerie occidentală a vremii.

În zonele montane cei care păzeau trecătorile erau plăieșii, iar cetățile erau dotate cu garnizoane. Defensiva țării era asigurată de cetăți, precum Poenari, Orația, Turnu (Măgurele), Giurgiu, Silistra, Severin, Isaccea, Enisala, mănăstiri fortificate, precum Cozia, Vodița, Cotmeana, Tismana, Snagov, Glavacioc, sate fortificate și fortificații de pământ de refugiu în fața raidurilor de jaf otomane. (Autor: Alexandru Balaci)

Premiere, reportaje inedite şi poveşti care au scris istorie, în noua grilă TVR 2

Agerpres, 23 septembrie 2022
Mai multe motive să vă petreceţi fiecare zi a săptămânii alături de TVR 2. În grilă îşi face loc un tronson de publicistică adresat telespectatorului activ, implicat,
atent la ceea ce se întâmplă în jurul lui şi dornic să afle mai multe informaţii.
Între programele noi, care vor putea fi urmărite de luni până joi, de la ora 22:00, se regăsesc documentare în premieră absolută, dar şi emisiuni de publicistică pe teme diverse. Printre subiectele săptămânii: o întâlnire cu Enrico Derflingher, Chef-ul favorit al Reginei Elisabeta a II-a, dialogul inedit cu robotul Escu, pledoaria pentru poezie din ‘SOS… oameni pe acoperiş’, dar şi povestea tragică a petrolierului ‘Independenţa’, văzută prin ochii celor care lucrează acum în marină.

Ziua de luni este a documentarelor în premieră. Pe 26 septembrie, de la ora 22:00, TVR 2 vă propune să urmăriţi ‘Încoronarea reginei Elisabeta a II-a’ (The Queen’s Coronation in Colour, Regatul Unit, 2018) semnat de realizatorul Ashley Gething.

Binecunoscutul actor britanic Alexander Armstrong prezintă documentarul realizat cu ocazia marcării a 65 de ani de la încoronarea Reginei Elisabeta a II-a.

Marţi, de la ora 22:00, iubitorilor de lectură le propunem întâlniri de excepţie în seria de interviuri ‘Ediţie limitată cu Marius Constantinescu’. Realizatorul le va prezenta o serie de interviuri cu figuri marcante din lumea internaţională a literelor, realizate cu precădere, dar nu exclusiv, pe Zoom.

‘Am avut şansa de a le face graţie colaborării excelente cu unele dintre cele mai prestigioase edituri din România. Va fi o serie de emisiuni, o dată pe săptămână, în
care ne vom întâlni cu unii dintre cei mai mari, mai influenţi, mai convingători scriitori sau generatori de conţinut cultural ai momentului. Laureaţi Nobel, Goncourt, Booker, National Book Award, Bolşaia Kniga desfăşoară un veritabil spectacol de idei, fiecare altfel, fiecare original, fiecare fidel crezurilor sale auctoriale’, spune Marius Constantinescu.

Reportajele marca ‘Povestea vinde’, difuzate în fiecare miercuri, de la ora 22:00, pun în prim-plan locuri, oameni şi întâmplări extraordinare şi lansează o invitaţie
pe cât de directă, pe atât de profundă: să redescoperim viaţa şi poveştile ei.

‘Povestea vinde’ va aduce spectacolul vieţii mai aproape de noi, cu tot ceea ce presupune asta: emoţie, surpriză, suspans, dramă, autenticitate, curaj, suflet şi atitudine. Aţi întâlnit un robot care sa vă vorbească? Ce i-aţi răspunde? ‘Interviu cu un robot’ deschide seria reportajelor pe 28 octombrie, de la ora 22:00. ‘Robotul, simpaticul robot Escu. L-am tratat ca pe un personaj real, ca pe un om. Am avut multe întâlniri profesionale interesante, dar aceasta m-a dat peste cap. Ştiu ce spun, veţi vedea!’, spune Irina Szasz despre întâlnirea cu ineditul interlocutor.

Despre cel de-al doilea subiect al emisiunii, ‘SOS… oameni pe acoperiş’, Ana-Maria Onisei mărturiseşte: ‘Poveştilor culturale le stă foarte bine la televizor, din ce în ce mai des, căci au forţa de a deveni o ancoră, mai ales în vremurile pe care le trăim. Un subiect despre poezie contemporană devine, de fapt, o poveste despre trecutul şi viitorul României, despre speranţă şi puterea de a creşte generaţii educate şi despre a ne regăsi, fiecare dintre noi, momentele de graţie’.

V-aţi întrebat ce mănâncă marinarii când pleacă pe vas? Răspunsul îl aflăm joi, 29 septembrie, de la ora 22:00, în prima ediţie ‘Istorii de bun gust’. Şi tot atunci îl vom cunoaşte pe Enrico Derflingher, unul dintre cei mai mari bucătari, despre care Regina Elisabeta a II-a spunea că prepară cel mai bun risotto din lume. Surpriză, faimosul Chef va găti şi pentru ‘Istorii de bun gust’, la TVR 2.

‘Când gătesc, mă interesează povestea din spatele reţetei’, mărturiseşte Camelia Moise, realizatoarea emisiunii de antropologie gastronomică, ‘Istorii de bun gust’. În fiecare joi, de la ora 22:00, sunteţi invitaţi să descoperiţi ‘alt fel de gătit’, cu reţete culinare inedite, unele chiar ‘din alte vremuri’, dar şi cu istorii spectaculoase.
Rubrica permanentă a emisiunii va fi realizată de un antropolog culinar cu mare experienţă, Iulia Drăguţ.