Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Astăzi, vorbim despre cât de vulnerabile sunt persoanele de diverse vârste în fața dezinformării.
Un studiu realizat în șapte țări de către Poynter Institute și YouGov, cu sprijinul Google, compară modul în care fiecare generație determină credibilitatea conținutului online la care este expusă atunci când navighează pe internet. Studiul a inclus peste 8.500 de respondenți din Statele Unite, Brazilia, Marea Britanie, Germania, Nigeria, India și Japonia.
Iată câteva rezultate cheie:
- Majoritatea respondenților din fiecare generație a pus mare preț pe doi factori cheie pentru a aprecia gradul de adevăr: care este sursa și care sunt faptele.
- În ceea ce privește instrumentele de verificare folosite, există diferențe mai pronunțate. Generația Z (născută după 1997) este mai înclinată să verifice comentariile de pe rețelele sociale și să folosească motoarele de căutare pentru a verifica faptele decât generațiile anterioare.
- În plus, Generația Z folosește metode mai avansate de verificare, cum ar fi căutarea inversă a imaginilor sau practici de „lectură laterală”, cum ar fi efectuarea de căutări multiple, în paralel, pentru a verifica informațiile.
- În schimb, generațiile mai tinere sunt mai susceptibile la presiunea de grup și la emoții. Generația Z și Milenialii (cei născuți între 1981 și 1996) au de două ori mai multe șanse decât generațiile anterioare să distribuie din greșeală știri false, deoarece simt presiunea să reacționeze rapid la informație.
- O treime dintre respondenții de toate vârstele susține că atrage atenția de cele mai multe ori sau întotdeauna persoanelor cunoscute care distribuie informații false.
Deși studiul oferă indicii interesante despre cum se orientează oamenii de diverse vârste în marea de informații din mediul online, el este limitat de faptul că se bazează pe aprecierile subiective ale participanților despre propriile obiceiuri de consum media.
Alte cercetări, citate de MIT Technology Review, au obținut rezultate diferite, care arată că doar o mică parte dintre tineri aplică tehnicile de citire laterală, iar peste jumătate dintre elevii de liceu au dificultăți în identificarea știrilor false.
Chiar dacă oamenii de știință nu s-au pus încă de acord, eu îți recomand următoarele:
- Analizează-ți cu atenție comportamentul online: modul în care consumi știri și informații, cum le verifici, când și de ce le distribui mai departe.
- Apelează la resursele internetului pentru a vedea în ce măsură respecți recomandările specialiștilor pentru identificarea și combaterea știrilor false
- Ascultă rubrica „Break the fake,” pentru a conștientiza mai multe despre mecanismele dezinformării.
Până data viitoare, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
