Într-o postare de pe pagina de socializare a primarului general Nicușor Dan se spune: „Fiecare clădire sau casă spune o poveste. Arhitectura veche dă farmec Capitalei și amintește de istoria lui. Mulți bucureșteni au înțeles importanța conservării și protejării patrimoniului arhitectural al orașului și respectă întru totul cerințele urbanistic-arhitecturale în vigoare, iar pentru asta le mulțumesc!
Un astfel de imobil este situat în Strada Parfumului nr. 8 pentru care am semnat chiar zilele acestea autorizația de construire pentru consolidare și restaurare. Clădirea, construită în perioada interbelică și situată în zonă protejată, va fi consolidată și restaurată prin păstrarea și renovarea decorațiilor, a blazoanelor de colț și a ancadramentelor de la ferestre. De asemenea, ferestrele din PVC vor fi aduse la forma inițială, cu tâmplărie din lemn stratificat (stejar)”.
Cum merge consolidarea din bani publici și ce știe Municipalitatea despre riscul seismic, în București?
Așadar, unii proprietari, care au posibilități financiare, își consolidează imobilele pe cheltuiala proprie și asta este foarte bine.
Bucureștiul este una dintre capitalele europene cu cel mai ridicat risc seismic și are un însemnat fond construit constând din clădiri de peste P+4, datând de dinainte de seismul din 1940. Conform profesorului Nicolae Noica, părintele consolidării, în țara noastră, tocmai consolidarea acestor clădiri constituie urgența zero. De aceea, am încercat să aflăm cum merge consolidarea din fonduri publice.
Am întrebat la Primăria Capitalei câte clădiri cu bulină roșie s-au consolidat, din fonduri publice, în ultimii doi ani, în București. Am întrebat și câte dintre șantierele de consolidare deja începute au fost finalizate. De asemenea, am încercat să aflăm dacă Municipalitatea dispune de date clare în ceea ce privește numărul clădirilor aflate în risc seismic ridicat și numărul persoanelor care locuiesc în aceste clădiri.
Primăria Capitalei nu știe exact câte clădiri cu risc seismic există în București și nici câte persoane locuiesc în ele!
A avut amabilitatea să ne răspundă directorul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), Răzvan Munteanu.
Conform domniei sale, în ceea ce privește evidența clădirilor cu risc seismic cuprinde numai acele imobile care au fost expertizate și încadrate într-o clasă de risc. Dintre aceste imobile expertizate, începând din 1994, 363 sunt încadrare în clasa întâi de risc seismic, adică acele clădiri cu bulină roșie.
Realitatea este mult mai tristă. În ultimii 15-20 de ani au fost expertizate prea puține imobile, iar un raport al Băncii Mondiale vorbește despre 20.000 de clădiri aflate în risc seismic, spune Răzvan Munteanu.
AMCCRS expertizează!
AMCCRS are încheiat un acord cadru ce permite expertizarea a 350 de mii de metri pătrați. În cadrul acestuia, au fost expertizați, până acum, 50 de mii de metri pătrați.
Pentru blocurile construite în perioada comunistă, există posibilitatea de expertizare a 150 de mii de metri pătrați, din care au fost expertizați 30 de mii de metri pătrați, conform directorului AMCCRS.
Municipalitate nu dispune, însă, de date privind numărul persoanelor care locuiesc în clădiri cu risc seismic însemnat!
Din 11 șantiere de consolidare preluate, proprietarii s-au putut întoarce într-o singură clădire!
Conform șefului de la AMCCRS, pe cele 11 șantiere de consolidare începute în timpul administrației Firea, lucrările de consolidare propriu-zisă s-au încheiat. A rămas neacoperită partea de închideri și cea de finisaje.
Numai trei dintre cele 11 imobile, sunt complet închise. Proprietarii au revenit în apartamentele lor, însă, numai în imobilul din Strada Spătarului nr. 36. Celelalte două clădiri, situate în Strada Blănari nr. 6-8 și Strada Blănari nr. 10, se află în proces de recepție la terminarea lucrărilor.
Într-un stadiu avansat de execuție se mai află și clădirea din Strada Franceză nr. 30, unde lucrările sunt finalizate în proporție de 95%, mai spune șeful de la AMCCRS.
Lucrări finalizate din 2020…
Am vizitat imobilele din Strada Spătarului nr. 36, Strada Blănari nr. 6-8 și nr. 10 și Strada Franceză nr. 30, în anul 2020. În Spătarului și Blănari, lucrările erau finalizate, inclusiv cele de finisaje, iar în Strada Franceză se mai lucra la ultimele retușuri ale finisajelor.
Alte opt șantiere așteaptă să fie preluate. Apoi, urmează licitațiile.
Pentru restul șantierelor de consolidare începute în timpul fostei administrații, AMCCRS a identificat lucrările care au mai rămas de executat și așteaptă preluarea lor de la lichidatorul judiciar care conduce procedura de faliment a Companiei Municipale de Consolidări, conform domnului Răzvan Munteanu.
Lucrările ar putea demara doar pe 5 noi șantiere de consolidare. Cât despre noi șantiere de consolidare, în doi ani, nu a fost demarat niciunul, încă.
AMCCRS are în lista sa de lucru 80 de imobile, care se află în faza de proiectare. Dintre acestea, 5 se află într-un stadiu avansat de proiectare, în sensul că au fost obținute autorizațiile de construire și lucrările propriu-zise ar putea demara.
Conform șefului de la AMCCRS, etapa de proiectare este cea care consumă circa 65% din timpul necesar unui proiect de consolidare, deoarece include, pe lângă expertizarea clădirilor, găsirea soluțiilor și elaborarea proiectului tehnic de consolidare, și relația cu proprietarii din respectivele clădiri, care trebuie convinși să fie de acord cu consolidarea.
Lucrările propriu-zise de consolidare consumă doar circa 35% din timpul necesar unui proiect, explică domnul Munteanu.
Responsabilul cu consolidarea din București mai spune că, odată cu modificarea legislației în domeniu, primăriile de sector au primit atribuții în ceea ce privește consolidarea. Deci, de acum înainte, am putea să ne așteptăm la o relansare a consolidării prin aportul sectoarelor.
Oamenii nu au încredere în capacitatea administrației de a consolida!
Șeful AMCCRS mai spune că principalele piedici în calea consolidării clădirilor cu risc seismic ar fi lipsa expertizelor și a proiectelor de consolidare dar și reticența proprietarilor de a intra în programele de consolidare.
Multe apartamente din aceste clădiri, situate în centru Capitalei, în marea lor majoritate, sunt închiriate și proprietarii nu doresc să își piardă veniturile. Există și o lipsă de încredere în ceea ce privește capacitatea administrației publice locale de a consolida, recunoaște șeful de la AMCCRS.
Ce spun experții?
În ceea ce privește expertizarea, profesorul Nicolae Noica, părintele bulinei roșii, spunea că prioritatea absolută este aceea a consolidării imobilelor deja expertizate și încadrate în clasa întâi de risc seismic.
În ceea ce privește reticența proprietarilor, cu siguranță faptul că șantierele de consolidare, deschise în 2018-2019, care trenează nu îi încurajează pe alți proprietari să intre în programul de consolidare.
