SUA midterms: Sunt platformele pregătite să gestioneze dezinformarea electorală?
Articol de Vicentiu Andrei, 26 octombrie 2022, 10:23
Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
SUA se pregătesc de alegerile pentru Congres, care au loc la jumătatea mandatului unui președinte american. Vor fi niște alegeri dificile, foarte „încărcate” din perspectiva dezbaterii publice, cursa electorală fiind percepută ca o confruntare între valorile progresiste și cele conservatoare.
Asemenea momente sunt decisive în studiul dezinformării. Momentul care a adus problema „fake news” pe agenda publică în SUA, dar și în Europa, a fost tot unul politic – alegerile prezidențiale din 2016, în urma cărora a fost ales Donald Trump. Alegerile din 2016 au fost marcate de câteva revelații:
- amploarea fenomenului dezinformării în context electoral;
- impactul pe care îl are circulația fake news în mediul online;
- conștientizarea practicilor de micro-targetare a publicului, hiper-personalizare a mesajelor și viralizare artificială a dezinformării, cu sprijinul tehnologiilor specifice mediului digital;
- „consacrarea” unor patologii de comunicare în mediul online.
Cât de pregătite sunt platformele digitale să gestioneze dezinformarea acum, în 2022, mai ales în condițiile în care în SUA nu există un cadru de reglementare în acest sens? Iată câteva păreri ale experților, citați de publicația „The Conversation”:
- Dam Hee Kim, de la Universitatea din Arizona, consideră că în 2022 contextul nu este foarte diferit față de 2020, alt moment electoral cheie, în care daunele sociale produse de dezinformare au fost imense. Kim este îngrijorată în legătură cu transmiterea încrucișată a dezinformării de la o platformă la alta, și militează pentru coordonarea eforturilor de combatere, pentru a reduce efectele de domino.
- Pe de altă parte, Anjana Susarla, de la Universitatea de Stat Michigan, consideră că nicio platformă nu a abordat în mod eficient problema narațiunilor care dezinformează, adică acele afirmații cu pretenții explicative, dar lipsite de dovezi, care persistă în mediul online de mai mulți ani. Conturile și paginile care diseminează aceste narațiuni au rămas active în ciuda activității lor bazate pe inducerea publicului în eroare.
- Scott Shackelford, de la Universitatea din Indiana, insistă asupra contextului macro. Multe dintre amenințările la adresa democrației americane au provenit din disensiunile interne alimentate de inegalitate, nedreptate și rasism. Aceste surse de polarizare au fost exploatate de intervenții străine destabilizatoare, profitând de caracterul transnațional și viral al comunicării în mediul online. Până acum, platformele au eșuat în a se ridica la înălțimea așteptărilor în acest context.
În baza evaluării detaliate realizată de acești reprezentanți ai mediului academic, cele mai sigure platforme, din perspectiva măsurilor de combatere a dezinformării, ar fi Twitter și YouTube. Rămâne de văzut ce schimbări ar putea aduce Elon Musk după finalizarea achiziției Twitter.
Până data viitoare, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.